Insulina este hormonul nostru de stocare

Insulina este hormonul nostru de stocare.

Datoria insulinei este de a elimina zahărul din circulație și de a-l livra celulelor care folosesc zahărul drept combustibil.

Când există mai mult zahăr în circulație decât poate fi utilizat imediat, excesul de zahăr este stocat ca grăsime pentru utilizare ulterioară în caz de foame.

Insulina stochează, de asemenea, proteine în celulele musculare, făcând-o un hormon anabolic.

În plus, insulina stochează magneziu, un mineral care ajută la menținerea vaselor de sânge dilatate și a mușchilor relaxați.

Vestea proastă este că problemele persistente cu insulină sunt DEVASTAtoare pentru sănătatea noastră, dar vestea bună este că insulina este unul dintre cei mai simpli hormoni de gestionat.

Cortizolul, glucagonul, epinefrina, aldesteronul și alți hormoni cresc zahărul din sânge, dar insulina este SINGURUL hormon care scade glicemia, prin urmare corpul nostru nu are niciun mecanism de rezervă dacă insulina eșuează.

Ce te face să crezi asta?

Nu este ciudat că în sistemul minunat care este corpul nostru, nu există un mecanism de rezervă pentru insulină, totuși corpurile noastre au tot felul de planuri de rezervă dacă ceva nu merge bine?

Poate că merită să examinăm problema din punctul de vedere al umanității primordiale.

Nu pot fi pozitiv, deoarece nu eram în viață la acea vreme, dar presupun că ar fi existat perioade în care mâncarea era deficitară și a putea crește nivelul zahărului din sânge ar fi fost vital pentru a alimenta organismul atunci când a existat. mâncare disponibilă puțin sau deloc.

Primăvara și vara, când fructele, legumele și cerealele erau abundente, era util ca insulină să depoziteze niște grăsimi pentru a crește șansele de supraviețuire în timpul lunilor slabe de iarnă.

Fructele ar fi uscate și alte lucruri fermentate, dar în timpul iernii, în special în zonele mai reci, oamenii ar depinde de animale sălbatice sau de pește pentru cea mai mare parte a dietei lor.

Carnea și grăsimea nu provoacă un răspuns semnificativ la insulină.

Deci, poate în înțelepciunea sa, organismul nu a crezut că are nevoie de mai mult de o tehnică pentru a scădea zahărul din sânge, deoarece dietele bogate în carbohidrați (alimente cu plante) pur și simplu nu au loc zilnic pe tot parcursul anului, cu excepția potențialului în zonele fierbinți.

Este demn de remarcat faptul că Weston A. Price, care a străbătut globul studiind dietele triburilor antice înainte ca acestea să intre în contact cu „hrana omului alb”, nu a descoperit NU popoare vegetariene, chiar și la tropice.

Toate societățile pe care le-a investigat nu au prezentat simptome ale afecțiunilor cronice care afectează societatea noastră (chiar și cele cu diete foarte bogate în grăsimi!). avea o structură osoasă bună și relativ puține cavități.

Avanză rapid până acum, o clipi de ochi în timpul evoluției și avem brusc acces la carbohidrați (un alt termen pentru zahăr) în cantități masive pe tot parcursul anului, cea mai mare parte din ei foarte procesate și considerabil mai dulci decât ar fi fost ingerați în vremurile primitive. .

Am fost învățați că este bine să consumăm multe cereale sub formă de pâine și cereale, dar aproape fiecare masă procesată din magazin are un anumit tip de zahăr - o mică surpriză că insulina noastră se luptă!

Nu a fost niciodată conceput pentru a face față atât de mult zahăr! În plus, suntem învățați să consumăm mai puține grăsimi, așa că de obicei nu există nimic care să întârzie zahărul în circulație, ceea ce face ca sarcina insulinei să fie și mai dificilă.

Nu este de mirare că boala apare atunci când corpul cuiva este conceput genetic pentru a tolera relativ puțini carbohidrați și consumăm mult mai mult decât poate suporta corpul nostru. Inuiții sunt un bun exemplu.

În prezent, aceștia se luptă cu diabetul de tip 2 pe scară largă după ce au trecut de la o dietă tradițională bogată în grăsimi de focă, somon, buruieni marine și merișoare atunci când este sezon, la o dietă bogată în carbohidrați procesați pe tot parcursul anului.

Unicitatea biochimică are un impact semnificativ asupra modului în care organismul nostru gestionează carbohidrații.

Mâncarea multor mese cu glicemie ridicată (articole care se transformă rapid în zahăr în organism) este rău pentru tine la multe niveluri.

Nivelurile ridicate de zahăr din sânge determină producerea unei cantități semnificative de insulină în fluxul sanguin, iar insulina este deosebit de dură asupra arterelor, dăunându-le și forțând organismul să apeleze la colesterol pentru a încerca să rezolve problema.

Dozele mari de insulină pot crește tensiunea arterială prin creșterea retenției de sare și a tonusului simpatic.

Nivelurile ridicate de insulină reduc sinteza T3, afectând funcția tiroidiană, suprimă nivelul glucagonului și al hormonului de creștere și reduce nivelul de DHEA, care la rândul său reduce nivelul de progesteron și testosteron.

Dacă nivelurile de insulină sunt persistente ridicate, organismul începe să ignore insulina, reducând receptorii de pe suprafața celulelor, iar nivelurile de zahăr din sânge sunt acum excesiv de ridicate (rezistență la insulină sau pre-diabet).

Nivelul ridicat de zahăr din sânge afectează, de asemenea, pereții arterelor prin glicare, rezultând produse finale de glicație avansată care cresc inflamația arterială, iar colesterolul este din nou chemat să vindece arterele deteriorate.

Zahărul din sânge deseori glicați cu colesterolul, exacerbând starea. Aceasta este relația dintre diabetul de tip 2 și bolile cardiace. Drept urmare, insulina are un efect direct asupra hormonilor tiroidieni și hormonilor sexuali.

Ce hormon are un impact direct asupra insulinei?

Cortizol, ai ghicit. Cortizolul reduce producția de insulină, precum și sensibilitatea la insulină, ceea ce are sens, deoarece nu este util ca insulina să elimine zahărul cu care trebuie să lupți sau să alergi în timp ce ești stresat!

Deci, dacă sunteți anxios pentru că sunteți blocat în trafic, nivelul ridicat de zahăr din sânge nu este utilizat și, în schimb, vă dăunează arterelor. Acesta este încă un mod în care stresul contribuie la bolile de inimă.

Cortizolul este hormonul principal, din câte pot determina. Încă nu am descoperit un alt hormon care inhibă cortizolul. Dacă dau peste unul, vei fi primul care știe!

Deci, reducerea nivelului de stres pentru a reduce cortizolul va avea cea mai mare influență asupra sănătății noastre, urmată de scăderea nivelului de insulină!

Există două metode de scădere a nivelului de insulină:

1) Evitați produsele care generează un răspuns mare la insulină, cum ar fi toate produsele care conțin zahăr, produsele din grâu, legumele subterane cu amidon și sucul de fructe. Toate alimentele procesate trebuie evitate. Dacă sunteți rezistent la insulină, pre-diabetic sau aveți deja diabet zaharat de tip 2 sau boli de inimă, ar trebui să restricționați cerealele integrale și fructele pentru moment și să consumați o mulțime de legume colorate și de mare deasupra solului ca aport de carbohidrați. Adăugați puțină grăsime de calitate (unt, ghee, ulei de măsline) în legume pentru a vă ajuta să absorbiți vitaminele și mineralele.
2) Exercițiile fizice elimină zahărul din sânge, împiedicându-l să fie stocat sub formă de grăsime. Exercițiile de rezistență, cum ar fi antrenamentul cu greutăți, sunt deosebit de benefice, deoarece îmbunătățesc sensibilitatea receptorilor de insulină. Configurarea rutinei de antrenament cu greutăți într-o structură de circuit și deplasarea rapidă între exerciții ajută la menținerea ritmului cardiac ridicat, eliminând nevoia de activitate cardiovasculară suplimentară.

Suplimentar puteti apela si la tratamente alternative pentru diabet produsele se gasesc mai jos:

Diaxil

Gluconol

Insumed