Categories
random Stiri tu cu cine ai vota

Ponta. Victor Ponta: Top 10 Declarații pentru istorie

Legenda defunctei Academia Cațavencu spunea într-un reportaj de acum zece ani cum nebunaticul de „Victor” atunci președintele TSD s-ar fi suit pe masa unei petreceri de la tineretul pesedist și ar fi început să cânte. Nimic deosebit, ba chiar cuminte pentru cine nu știe de altele și mai și de pe la tineretul partidelor de tot felul – mai ales că la PSD tradiția școlilor de vară s-a lăsat cu dosare penale gen „Sex cu minore”. Dar ce cânta Victor pe masa petrecerii de atunci? O nouă melodie Paraziții apărută în acel an 2004 cu alegeri prezidențiale, al cărei celebru refren e pe cale să se împlinească acum: „Dacă-aș fi pentru-o zi președinte / V-aș amaneta pe toți și nu m-ați prinde.

E drept că între timp am aflat cu toții că omul și-a dus pasiunea pentru karaoke la extrem, făcând karaoke din propriul doctorat sau recitând mot-a-mot refrene plăcute baronilor pesediști și respectiv falsând mesaje europene în fața omologilor occidentali. Rămânând în zona muzicală, domnul Ponta a scos hit după hit, în special de când a urcat pe scena guvernelor sale. Care ar fi însă acele Oldies but Goldies by Victor Ponta? Se poate face un Top 10? Că tot bate Revelionul la ușă, pentru care ați deschis mai târziu televizoarele sau facebooku’ și le-ați ratat la vremea lor, vă prezentăm mai jos emisiunea „Dacă doriți să revedeți”.

#10. „Sistemul de furt, de fraudare și de cumpărare a voturilor la ei a funcționat mai bine.”

7 Decembrie 2009. Aceasta e declarația oftată a lui Victor Ponta, șeful de campanie PSD în alegerile prezidențiale din 2009, după aflarea rezultatelor oficiale ale alegerilor. În apărarea lui, îl măcinau fix ce-i consumă azi pe colegii săi Șova, Ghiță, Dragnea, Zgonea, adică luptele intestine pentru șefia PSD pe care avea să-l preia ca președinte de partid la nici două luni după această declarație la înfrângere. Prins în fapt, Ponta s-a retras atunci spășit, recunoscând reporteriței: „Ați pus o întrebare care vă face cinste.”

#9.  „La treabă, uitați-vă mai puțin la televizor, asta-i treaba oamenilor politici”

24 ianuarie 2014. Gura păcătosului descrie involuntar guvernarea prin televizor practicată de către guvernul său. Declarația de mare gospodar pus pe treabă a fost dată în contextul accidentului aviatic din ianuarie 2014, în aceeași conferință de presă în care Victor Ponta schița în vorbire liberă idealul său de stat polițienesc  încheind elogios: „Ministerul de Interne este coloana vertebrală a statului român”.

#8. „Am învățat că nu sunt prim-ministru aici, sunt o persoană care trebuie să respecte procedurile”

29 Iunie 2014. Este ceea ce spunea Victor Ponta la cald-cald, la foc continuu, adică după o alarmă de raid cu rachete care l-a surprins în baza militară românească din Afganistan. Cum ar veni, rachete n-au picat din cer, însă a dat dânsul o bombă despre cum își vede fișa postului. Pentru că atunci când este prim-ministru domnul Ponta inevitabil recunoaște cât de mult respectă regulile în general. O mostră tipică din gândirea premierului, reîntâlnită ironic în punctul următor în care deputatul de Opoziție Victor Ponta se ceartă cu deputatul Puterii Victor Ponta:

#7. „Guvernul astăzi trebuie să demisioneze, ținând cont că și-a asumat răspunderea pe o lege nedemocratică și declarată neconstituțională de Curtea Constituțională”

Așa grăia Ponta în ianuarie 2012 despre Guvernul Boc căruia Curtea Constituțională îi declarase drept neconstituțională legea comasării alegerilor adoptată atunci prin asumarea răspunderii. Ca un făcut, fix doi ani mai  târziu, în ianuarie 2014, Curtea Constituțională declară neconstituțională legea descentralizării propusă și adoptată cu mare tam-tam ghici cum! tot prin asumarea răspunderii, de data aceasta de către guvernul Ponta. Care nu mai trebuie să demisioneze.

#6. „Daciana a fost europarlamentar înainte de a fi fiica lui Ilie Sârbu”

28 Aprilie 2014. Sătul să tot explice proptelele soției sale, fiica fostului ministru Sârbu, om cu greutate în PSD zis și Tata Socru, Ponta a prezentat meritele Dacianei exagerând dar doar un pic: cât să precizeze că soția sa este din naștere europarlamentar, o calitate dobândită chiar înainte de a fi anunțată drept fiica tatălui ei influent.

#5. „Tu ce faci, fă, Doina aici? Aveai chef de niște inundații?”

 23 Aprilie 2014.  Trimiși forțat în ceea ce s-ar putea numi un exercițiu de teambuilding într-o barcă pneumatică, premierul s-a gândit să i se adreseze un pic mai informal ministrului apelor Doina Pană, rezultând dialogul ministerial de mai sus, condimentat cu apelativul de Gara de Nord, de unde se mândrește că se trage Victor Ponta. Că a fost sau n-a fost, că dacă și cu parcă nu se plimbau de fapt în barcă, asta rămâne pentru pasionații de pixeli albatriști (nu e niciun typo).

#4. „Deși ne paște un război, vestea bună este că…”

3 Mai 2014. Vestea bună e că vreo trei milioane de români sunt deja refugiați. Vestea bună e că avem lideri curajoși care nu se tem să facă astfel de gafe externe dar și interne, stârnind panica în populația care i se uită în gură. Vestea bună e că avem lideri respectați în toată lumea. De exemplu chiar premierul Victor Ponta liderul european cel fără de comentarii oficiale despre agresiunea Rusiei în Ucraina. Și care pus în fața evidenței s-a văzut nevoit să declare că „ce s-a întâmplat în Crimeea contrazice regulile dreptului internațional”. Fiindcă el știe cel mai bine astfel de finețuri fiind pe haș de, doctorand în drept penal internațional. Nu, vestea bună e că Victor Ponta va prezida Consiliul Suprem de Apărare al Țării.

victor_ponta comandant suprem

#3. „Nu știu dacă mai e vreun copil chiar și în clasa întâi care să nu aibă telefon cu internet.”

15 Septembrie 2014. Nu știu alții cum sunt dar eu când mă gândesc că prim-ministrul țării mele poate gândi, apoi verbaliza în public o asemenea constatare, parcă-mi saltă inima de perplexitate. Neîndoielnic, domnul Ponta își cunoaște foarte bine țara și nevoile sale.  Cum altfel ar putea unii elevi rămași fără microbuze școlare să meargă zilnic kilometri întregi prin drumuri înzăpezite dacă n-ar avea 3G și GPS pe telefon? Bine măcar că au toți telefoane d-astea cu internet dar guvernul nu a reușit până în prima zi de școală să se asigure că fiecare elev va avea manuale școlare, faptă administrativă nemaivăzută în România nici în vremea războiului. Nu găsesc deschidere mai triumfală pentru noul an școlar și umor involuntar mai trist.

#2. „Ca deputat voi vota împotrivă, dar ca prim-ministru sunt pentru!”

13 Iunie 2013. O dată simbolică pentru această declarație, fiecare președinte PSD trebuie să-și pună uniforma și frontala de miner. Faimoasa perlă de pe acest podium a prins aripi în mass-media precum porumbelul păcii între deputatul și premierul Ponta. Fiindcă în alegerile desfășurate cu numai șase luni înainte, deputatul Ponta promisese cu subiect și predicat că proiectul așa zis minier Roșia Montană va fi oprit și mai mult, investigat. Jumătate de an mai târziu intră nonșalant în scenă premierul Ponta care se scuză infantil că el „era împotrivă doar fiindcă Băsescu era pentru”.

#1. „Dacă nu câştigăm prezidenţialele, scapă cine poate!”

20 Februarie 2014.  Autointitulat „premierul celui mai cinstit guvern”, Victor Ali Baba Ponta a ghicit foarte bine mesajul cheie pentru cei 40 de hoți din toate județele. Că e asociație de bloc, echipă de fotbal sau corporație, fiecare organizație își cunoaște tacticile de motivare a membrilor săi iar marea organizație de partid PSD știe cel mai bine ce-i mișcă pe ai săi. Pentru cine crede că acest mesaj motivațional e o scăpare, poftiți coincidență! tocmai ce a fost repetat acum câteva zile de Liviu Dragnea, șeful de campanie al lui Victor Ponta: „Dacă nu iese preşedinte Ponta, sigur nu vom mai fi pe aici la anul”. Și fiindcă acesta e un colț de stradă interactiv, declarația care închide coronița acestui premiu întâi „scapă cine poate” vine de la cititorii noștri care ne-au amintit de adevăratele planuri scăpate din gura păcătosului „după ce luăm controlul politic asupra DNA-ului„.

Pentru locul 1 și pentru nostalgia perioadei dinainte, când chiar câștigau prezidențialele, am pregătit un meme special. O dietă cu rezultate și imagini deosebite „Înainte & După”. Un regim cu doar câteva produse de brutărie celebre.

2004-2014 inainte-dupa politicieni penali

Închei observând că nu-i nevoie de analize politice detaliate sau sofisticoșenii eseistice când domnul Victor Ponta poate fi schițat fără patetism în doar în zece fraze. Ale domniei sale. Autoportret de luat aminte.

Categories
Stiri

Răspunderea Guvernului Ponta, angajată pe legea retrocedărilor, este nulă

Ce înseamnă „angajarea răspunderii guvernului”? Dacă o lege trecută prin această procedură nu este respectată, și se poate arăta că nu a fost respectată din vina exclusivă a autorităților, nu înseamnă că acel guvern ce a dat legea trebuie să plece? Căci dacă nu pleacă, atunci răspunderea sa este nulă, este doar o vorbă goală, o minciună. Este cazul guvernului Ponta.

În luna aprilie 2013, Guvernul Ponta și-a angajat răspunderea pe proiectul lege a retrocedărilor, după ce CEDO a impus României să găsească o soluție echitabilă prin care să despăgubească pe cei afectați de naționalizările regimului comunist. Proiectul a fost adoptat de Parlament și a devenit legea 165/2013. În discursul său din Parlament, premierul a spus, printre altele:

Ori suntem cu toţii responsabili şi încercăm să rezolvăm o problemă, ori jucăm cartea demogagiei şi neseriozităţii

Sunt prevăzute în lege termene clare (sursa)

Unele din aceste termene clare se refereau la acțiuni ale instituțiilor publice:

  • în termen de 30 de zile de la adoptarea legii se constituie comisii locale pentru inventarierea terenurilor, iar în termen de 180 de zile de la constituire comisiile prezintă inventarele realizate;
  • până la 1 martie 2014, Agenția de Cadastru realizează situația comparativă a terenurilor cerute și disponibile
  • până la 1 iulie 2014, Agenția Domeniilor Statului publică lista imobilelor din Fondul Național

Astăzi, 23 decembrie, în Monitorul Oficial a fost publicată o ordonanță de urgență (115/2013) prin care aceste termene sunt prorogate:

  • comisiile locale trebuie să prezinte inventarele în termen de 180 de zile de la publicarea ordonanței, adică peste șase luni începând de azi
  • Agenția de Cadastru primește termen 1 septembrie 2014
  • iar Agenția Domeniilor Statului are ca noul termen la 1 ianuarie 2015

Se deschide larg ușa prelungirii la infinit a termenelor, căci nimic nu poate împiedica Guvernul ca peste șase luni să publice o nouă ordonanță de urgență, cu noi prelungiri.

Toate lucrurile specificate în lege stau în sarcina autorităților publice. Că ele nu au fost îndeplinite este exclusiv vina acestora. Ce mai înseamnă „răspunderea guvernului”? Cine plătește pentru ignorarea legii?

Această ordonanță a fost adoptată și publicată în strict secret. Conform informațiilor din Monitorul Oficial, ar fi fost adoptată în ședința de guvern din 18 decembrie. Nu găsim însă nicio referire la viitoare OUG 115/2013 nici în lista actelor propuse spre dezbatere, nici în cea a celor adoptate, ambele făcute publice pe site-ul guvernului. Ordonanța a fost publicată în Monitor în Ajunul Crăciunului, după-amiaza. Este evident că guvernul știe că a făcut o mizerie și vrea să o ascundă sub preșul dezinteresului public.

Tot astăzi, în același număr din Monitorul Oficial, mai apare o ordonanță, 114/2013, trecută în aceleași condiții, secret total. Și aceasta este tot o mizerie. Prin ea sunt trecute o serie de complexe hoteliere din administrarea RAPPS în cea a altor instituții. Astfel:

  • Vila Covasna (valoare de inventar peste 1 milion de euro) trece la Ministerul Apărării
  • Complexul Palat Olănești (valoare: peste 10 milioane de euro) trece la SRI
  • Complex hotelier Bradul din Covasna (valoare: peste 2.5 milioane de euro) trece la Secretariatul pentru Culte, în folosința Episcopiei Ortodoxe a Covasnei, adică revine BOR

În afară de caracterul mizerabil al celor două acte, mai au ceva în comun: imobilele respective ar fi putut la fel de bine să fie folosite pentru despăgubirea proprietarilor, nu pentru desfătarea unor atârnători la bugetul de stat de prin armată, SRI și Biserică!

Pe scurt, răspunderea guvernului Ponta este nulă.

Categories
Stiri

Victor Gabriel Ponta, premierul României, PR

Se pare că domnul Ponta îşi urmează mentorul până la capăt: Ministru > Prim Ministru > Blogger. Zic, atenţie, trăim într-o ţară crudă cu o dictatură teribilă ce arestează astfel de bloggeri. Dar dânsul e un altfel de blogger, vă amintiţi desigur de bloggerii fursec, chipurile “consacraţi”, care  recitau cu emfază aceleaşi argumente, cu fix aceleaşi mesaj, totul simultan, la marele sincron, ca nişte cinstite majorete ale peştişorului de aur Gold Corporation? Asta până să-i ia tot internetul românesc la cel mai crunt mişto, din forum în forum, din meme în meme şi din Share în Share?

Cineva a sesizat excelent. Precum bloggerii corişti, intră în scenă domnul prim-ministru Ponta, cu o declaraţie geamănă şi aproape simultană cu cea a directorului Gold Corporation:

Victor Ponta, prim-ministrul României: “Aurul se exploatează cu cianură, nu există altă tehnologie care să scoată acest cuvânt odios, că până la urmă cuvântul este problema.

Dragoş Tănase, directorul RMGC: “Cianura are o singură problemă, şi anume: numele. Pentru că, dacă se numea hidroxid de altceva, atunci n-ar mai fi avut nimeni nici o problemă.

Hai cu toţii, să repetăm în cor după brieful piariştilor: “La cianură, cuvântul e problema”, “La cianură, cuvântul e problema”, “La cianură, cuvântul e…” O ordonanţă musai de urgenţă la DEX şi gata, am rezolvat-o şi p-asta! Nu mai discutăm tehnologie, sustenabilitate, economie, legislaţie ci… semantică. Trebuie ca proiectul ăsta să fie cumplit de lipsit de conţinut, ca să fii atât de obsedat de ambalajul comunicaţional.

Domnu’ Ponta, domnu’ Tănase, daţi domne’ afară toţi piariştii ăia pe care i-aţi umflat degeaba. Altfel vă cam cresc pene pe spate, v-au aburit din nou când v-au convins văicărindu-se că de fapt problema comunicării proiectului e lupta lor nedreaptă cu cuvântul “cianură”. Şi scriu asta râzând cu poftă că v-au luat de fraieri.

Înapoi la lucruri ale naibii de serioase, am văzut cu toţii cum Guvernul României scrie legislaţie după dictarea neconstituţională a doamnei avocat, mamă de ministru. Doamna care îi mai şi sperie pe plăpânzii elevi Ponta şi Şova cu penalizări şi scăderea notei la purtare, dacă nu-şi fac temele. Dar mai nou, în guvernul ţării mele, consilierii se încurcă în copy/paste-uri cu piariştii şi nu mai ştii care-i care şi cine scrie discursul cui.

Nu corporaţia face declaraţia. Nu, face mai mult, spoitorii publicitari au reuşit să îmbrace premierul unei ţări europene în uniforma de mascotă a companiei lor şi să-l înveţe să vorbească după brief, precum fetele de la promoţie.

Categories
Stiri

Indicațiile prețioase ale lui Victor Ponta în educație

Victor Ponta a descoperit că se pricepe, ca tot românu’, la educație. Dat fiind că are și el copii, știe el mai bine ce și cum trebuie să se învețe, cam așa se traduc pe scurt competențele în domeniu ale premierului. Scandalul plagiatului nu îl face nici mai discret, nici mai înțelept pe Ponta, care iată că la scurt timp de la preluarea puterii a luat deja boala cea grea a liderilor români: indicațiile prețioase. De la începutul anului, prim-ministrul s-a antepronunțat înaintea specialiștilor în două chestiuni: clasa pregătitoare și numărul de ore de educație fizică de la ciclul primar. Rezultatele pe termen lung pot fi catastrofale.

Ce are a face pregătirea juridică a lui Ponta cu științele educației? Nu contează răspunsul, pentru că titularul postului de la educație nu este un specialist cu coloană vertebrală, ci un umil arivist ce și-a început mandatul printr-un abuz de drept (pentru cine a uitat: la 2o decembrie Pricopie ar fi trebuit să aleagă între funcțiile de rector și ministru; în ultima zi de existență a cabinetului Ponta 1, o ordonanță de urgență a eliminat această incompatibilitate, astfel încât la 21 decembrie Pricopie s-a pricopsit cu ambele funcții). Așadar, acest smerit executant are ca regulă de bază că șeful are dreptate, deci a purces la implementarea directivelor pontaliene. 

Spre ghinionul lui, Pricopie apucase să spună că nu vrea să mute clasa pregătitoare de la școală la grădiniță, când Ponta a anunțat că el crede contrariul. Peste noapte s-a răzgândit și Pricopie, dar a avut iar ghinion: din teritoriu au venit semnale că nu prea se poate. Mobilierul e cumpărat și asamblat pe la școli, personalul pregătit tot acolo, sunt probleme cu încadrarea educatorilor și tot așa. Nu știu cum o fi reușit să-l îmbuneze pe Ponta, dar a ieșit o struțo-cămilă: părinții trebuie să aleagă. „Au dreptul”, zice Ponta, dar în fapt este o pasare a responsabilității de la stat către părinți.

Să ne lămurim: ori părinții știu mai bine, și atunci ce rost mai are sistemul public de educație, ori avem un set de reguli stabilite științific, și atunci pseudo-democrația nu își mai are rostul. Dacă vrem să lăsăm drepturile și responsabilitățile în familie, să introducem homeschooling. Dacă vrem educație publică centralizată, nu se face prin vot.

Ipocrizia guvernului devine evidentă când ajungem la cea de-a doua indicație prețioasă a lui  Ponta: numărul de ore de educație fizică. Nu spun că este bine sau rău să fie mai multe ore de educație fizică (în fapt, contează mai mult ce se face în orele respective decât câte sunt!). Însă la mai puțin de o săptămână de la noua idee a premierului, ministerul pune în așa-zisă dezbatere publică noul plan-cadru pentru ciclul primar, care, printre alte schimbări, mărește numărul de ore de sport.

Documentele au fost publicate azi, 15 februarie și sunt în dezbatere publică… până pe 19 februarie! Sunt cinci zile, din care două de week-end, în care zice-se că cetățenii și societatea civilă ar trebui să analizeze propunerea guvernului și să reacționeze. Nici măcar specialiștii nu vor avea timp să evalueze toate propunerea, ce să mai vorbim de familii. Și atunci, cum rămâne cu nevoia stringentă de a consulta poporul, aici nu se mai aplică?

Să mai notăm și potențialul risc pe termen lung al ambelor decizii. În cazul clasei pregătitoare, ce se întâmplă dacă opțiunile familiilor nu corespund cu dotările și resursele umane ale școlilor și grădinițelor? Dacă într-o comunitate cu 20 de copii, 10 vor la grădiniță și 10 la școală? Dacă, în general, nu iese bine, cine e responsabil?

Despre ideea năstrușnică de a face planuri-cadru înainte de a avea curriculum național nici nu are sens să vorbim. Logica simplă ne arată că mai întâi facem curriculum – adică decidem ce și cum să învețe copiii – și apoi începem să aranjăm programul ca să ajungem la rezultatul stabilit. Invers, n-are sens. Așa cum e acum, apare riscul ca deciziile curriculare să fie luate așa încât să acomodeze planurile-cadru, adică niște decizii administrative, cu impact pe termen lung.

Ne jucăm aici cu viitorul unei generații. Nu avem nici cea mai vagă idee despre impactul unor astfel de măsuri hei-rupiste asupra dezvoltării copiilor noștri. Singurul imbold este orgoliul peste măsură al unui prim-ministru ce crede că se pricepe la tot, însoțit de slugărnicia unui ministru ce nu se pricepe la mai nimic. Rezultatul poate fi catastrofal pentru cel puțin o generație.