Categories
Stiri tu cu cine ai vota

Altfel despre reforma electorală

Nici nu s-au terminat bine alegerile că a început dezbaterea despre „reforma electorală”. Rezultatul alegerilor a nemulțumit cetățenii prin numărul și calitatea aleșilor, mai cu seamă în ceea ce privește parlamentarii. Este tipul de nemulțumire difuză care erupe când nu te aștepți, iar politicienii au învățat să fie atenți la astfel de lucruri. În plus, o discuție despre sistemul electoral se poate plasa mai ușor într-o zonă care deresponsabilizează guvernul actual, decât una despre performanțe economice sau absorbția banilor europeni, spre exemplu. Așa că USL a preluat rapid tema, alături de cea a reformei constituționale (similară din perspectivele enumerate anterior).

Doar că discuția despre reformă electorală începe din nou greșit, din mai multe puncte de vedere. Mai întâi, că este ca întotdeauna aproape „la secret”. Nu știm care sunt propunerile concrete ale partidelor, nu știm care este componența și programul Comisiei parlamentare speciale, aflăm despre negocieri doar „pe surse”. Să ne amintim că toate schimbările sau încercările de a schimba legea electorală din ultimii ani au fost decise în spatele ușilor închise și au rezultat în legi cu efecte secundare dezastruoase sau în legi respinse de Curtea Constituțională.

Apoi, pare că ideea de reformă se oprește la algoritmul electoral: cum se transformă voturile în mandate. Avem din nou discuții pseudo-savante despre proporțional, majoritar, liste, colegii și alte asemenea. În ce măsură poate un algoritm sau altul să rezolve nemulțumirea de fond, calitatea aleșilor? Evident, foarte mică măsură, știm deja asta după schimbările recente. Algoritmul este important pentru corectitudinea alegerilor, dar calitatea politicii depinde de alte aspecte ale funcționării alegerilor.

Și așa ajungem la cea de-a treia problemă majoră, anume că întotdeauna reforma electorală începe din mijloc, adică de la cum se fac alegerile. Poate părea ciudată afirmația că alegerile sunt la mijlocul și nu la începutul sistemului electoral, dar să stăm puțin să ne gândim. Oricum am privi lucrurile, în ziua votului avem de ales dintr-un set dat de politicieni. Alții decid cine ajunge pe buletinul de vot și acest lucru ține de sistemul electoral. Principalii actori ai sistemului sunt partidele politice și de aici ar trebui să înceapă reforma. Atât timp cât partidele vor aduce pe buletinele de vot mediocri (în cel mai bun caz), Parlamentul va fi mediocru.

Sistemul electoral începe cu înființarea și funcționarea partidelor politice, inclusiv cu aspectele care țin de finanțarea partidelor și de accesul independenților la politică. Continuă cu competiția politică permanentă corectă, incluzând aici accesul la și folosirea mass-media. Momentul de vârf în sunt alegerile, când este important algoritmul – de fapt, algoritmii, căci avem mai multe tipuri de alegeri –, dar mai importante toate regulile care asigură corectitudinea votării. Și are un fundal asigurat de actualizarea permanentă a corpului electoral, care înseamnă atât definirea exactă a acestuia, cât și de fundamentarea încrederii și stimularea participării cetățenilor la viața politică. Nu în ultimul rând, are nevoie de un arbitru independent care să asigure buna funcționare.

Toate acestea, împreună, formează sistemul electoral. Vorbim de un număr de legi ce trebuie corelate între ele, dar și de un număr de instituții ce trebuie să coopereze eficient. O reformă electorală autentică trebuie să privească sistemul în ansamblu și să găsească soluțiile care să îl facă să funcționeze corect și eficient. Din această perspectivă, algoritmul electoral este doar o temă, nici măcar cea mai importantă.

Categories
Stiri tu cu cine ai vota

Ce public are Partidul Conservator-Religios?

Deşi au încredere în Biserică, românii nu o vor amestecată în politică. Instituţiile politice sunt la cel mai scăzut nivel de încredere, în timp ce cele religioase se bucură în continuare de încrederea cetăţenilor (chiar dacă în scădere); în tot spectrul social, participarea la activităţi politice este cea mai scăzută, iar la activităţi religioase cea mai ridicată. Totuşi, într-o proporţie covârşitoare, românii resping ideea ca preoţii să le recomande cu cine să voteze şi majoritatea sunt împotriva candidaturii în alegeri a preoţilor. Majoritatea românilor cred că ar fi mai bine ca funcţiile politice să fie ocupate de oameni credincioşi, dar trendul este descrescător. Aceasta este concluzia primei părţi a analizei de aici şi în continuarea ei am încercat să-mi imaginez o agendă publică a unui partid-conservator religios.

Vorbim deci de o minoritate a celor ce consideră că este bună o implicare a bisericii în politică. Însă am văzut adesea în istorie că o minoritate activă, hotărâtă şi cu resurse îşi poate avansa şi chiar impune propria agendă în spaţiul public. Clasa politică din România este în criză, iar unul dintre simptomele acestei crize este că principalele partide îşi pierd susţinătorii şi mulţi cetăţeni se consideră nereprezentaţi. Întrebaţi, în iunie 2011, dacă se simt apropiaţi de vreo formaţiune politică, doar 19% dintre români răspund afirmativ. Chiar dacă asistăm în spaţiul politic la mişcări tactice de „deghizare” a vehiculelor politice sub nume noi – înfiinţarea succesivă a ACD şi USL, respectiv posibila apariţie a Mişcării Populare – rămâne un spaţiu suficient de mare pentru apariţia unor noi formaţiuni politice. Nu e vorba neapărat de partide de masă, ci mai degrabă de unele de nişă, care promovează o agendă bine ţintită pentru a atrage un public specific, cu şanse de a ajunge în Parlament. Partidele ecologiste ar putea fi exemplul cel mai bun, şi avem deja trei astfel de formaţiuni. Însă la fel de bine poate să fie un partid cu o agendă conservator-religioasă.

Este evident că un astfel de partid ar promova înainte de orice o morală creştină. Însă toate partidele româneşti fac asta, indiferent care este ideologia asumată retoric. Să ne amintim că în 2009, la dezbaterea finală, candidatul socialist la preşedinţie a lecturat din Biblie, ceea ce contrazice cumva tocmai ideea de a fi socialist; dar acesta este specificul local. Un partid care ar vrea să se diferenţieze pe linia religioasă ar trebui să vină cu o serie de opţiuni de politici publice care să se suprapună cu opiniile bisericii. Am încercat să construim o astfel de agendă, cu cinci subiecte de actualitate în dezbaterea publică de la noi: finanţarea bisericii din surse publice; construcţia Catedralei Mântuirii Neamului; predarea religiei în şcoală; îngrădirea avortului; şi sporirea influenţei religiosului asupra politicului. Tabelul următor prezintă concis, pentru fiecare dintre cele cinci subiecte, care au fost indicatorii folosiţi pentru măsurare şi care este procentul din întreaga populaţie care are opinia considerată conservatoare.

Grupurile evidenţiate prin procentul din ultima coloană nu se suprapun: de exemplu, sunt persoane favorabile predării religiei în şcoală, dar împotriva avortului. Pentru oricare două subiecte găsim astfel de exemple. Intersectând toate cele cinci grupuri, putem construi un indicator de afinitate cu agenda conservator-religioasă pe care am propus-o.

Acest indicator are şase niveluri, aşa cum arată imaginea de mai jos. Cei cu afinitatea cea mai slabă, 22% din populaţie, sunt cei care nu se regăsesc în niciuna dintre opţiunile de mai sus. Cei care se află în cel puţin un grup sunt 25% din populaţie; 21% se regăsesc în două grupuri, iar în trei grupuri alţi 20%. La marginea din dreapta a graficului, cu afinitatea cea mai puternică, sunt cei care se regăsesc în patru dintre cele cinci grupuri – 9% – şi, în ultima categorie, cei 3% dintre români care îmbrăţişează toate cele cinci opţiuni pe care le-am numit conservator-religioase.

Putem spune că publicul ţintă al unui eventual partid conservator-religios ar fi cei din ultimele două categorii. Relaxând condiţiile s-ar mări numărul potenţialilor susţinători, dar în acelaşi timp agenda s-ar suprapune prea mult cu a cel puţin unora din partidele mari deja existente. Pentru a se diferenţia, noul partid are nevoie de o agendă ceva mai radicală. Vorbim deci de un potenţial electoral pentru agenda propusă de aproximativ 13% din populaţie.

Este aceasta o minoritate activă şi cu resurse care să promoveze o schimbare, aşa cum spuneam mai sus? Răspunsul este mai degrabă negativ. Categoriile sociale în rândul cărora întâlnim o o pondere mai mare a celor ce au o afinitate puternică cu agenda conservator-religioasă sunt cele mai pasive şi cu resurse mai puţine. Nu este o surpriză, literatura de specialitate şi cercetări anterioare arată că persoanele cu resurse mai puţine tind să fie mai conservatoare.

Spre exemplu, 30% dintre cei cu venituri foarte mici (sub 400 lei) au o afinitate puternică cu agenda analizată, faţă de doar 10% dintre cei cu venituri mari (2.000 – 4.000 lei) şi 6% dintre cei cu venituri foarte mari (peste 4.000 lei). În mediul rural ponderea grupului studiat este de 19%, faţă de 7% în urban. După nivelul de educaţie, conservator-religioşii sunt 22% între cei cu studii primare, 10% între cei cu studii medii şi 7% între cei cu studii superioare. Ca vârstă, ponderea lor este peste media naţională doar în rândul celor peste 60 de ani (16%) şi scade la 8% între tinerii sub 30 de ani. Similar, observăm că au tendinţa de a se plasa mai spre dreapta scalei de mai sus pensionarii, casnicele, şomerii, lucrătorii în agricultură, şi mai spre stânga cei cu profesii active. Pe scurt, grupul analizat, cel al persoanelor cu o afinitate puternică pentru agenda conservator-religioasă este mai degrabă format din persoane fără potenţialul de a influenţa şi, dacă societatea în ansamblu va avea o evoluţie crescătoare, acest grup va avea mai mult tendinţa de a se restrânge decât de a creşte. Nu putem însă estima ce s-ar întâmpla dacă evoluţia economică şi socială ar fi în regres, ducând la creşterea numărului „pierzătorilor” şi a celor defavorizaţi; ar putea să conducă la o creştere a potenţialului agendei conservator-religioase.

Un eventual partid ce şi-ar asuma o agendă conservator-religioasă mai mult şi-ar înstrăina potenţiali votanţi decât ar atrage. Ponderea celor ce au o afinitate puternică faţă de o astfel de agendă este redusă şi semnificativ mai mică decât a celor ce o resping, iar persoanele ce corespund profilului au resurse mai puţine şi sunt mai degrabă pasive. Dacă Biserica s-ar simţi ispitită să facă pasul spre politică, foarte probabil ar fi o decizie greşită, care i-ar aduce mai degrabă dezavantaje. Iar participarea politicienilor la evenimente religioase sau afişarea ostentativă a credinţei e posibil să nu aducă beneficiile electorale scontate. Până la urmă, e un semn că, încet-încet, democraţia din România se maturizează.


*) Acesta e un text publicat pe 15 septembrie 2011, așa cum bine și-au dat seama cititorii fideli. Am văzut că a tot revenit discuția despre stat, societate și biserică, fie că e vorba de bugetul (public) al cultelor, fie că vorbim de încrederea în biserică. M-am gândit că pentru cei ce sunt interesați de subiect sunt bune niște date despre religie și politică; sunt din 2011, dar e un domeniu în care lucrurile se schimbă lent. Din aceeași perioadă, folosind aceleași date de sondaj, citiți și despre:

Categories
Stiri tu cu cine ai vota

Steaguri găunoase

“Maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni simbolice şi, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă, arborând steagul Ţinutului Secuiesc.” Este declaraţia secretarului de stat în MAE maghiar Németh Zsolt. În replică, premierul Victor Ponta a declarat în cadrul şedinţei de guvern că România nu acceptă de la nimeni “obrăznicii” şi lecţii privind funcţionarea autorităţilor locale şi nici sfaturi privind arborarea steagurilor.

Dar de unde a pornit de fapt noua dispută? La emisiunea “Sinteza zilei” din 29 ianuarie de pe Antena 3 s-a discutat despre vandalizarea steagului României arborat în fața Prefecturii Municipiului Sf.Gheorghe. În loc să lase rezolvarea problemei pe mâna Poliției, așa cum ar fi normal, invitații au încercat să rezolve problema prin rechizitorii care au inflamat din nou spiritele. S-au pus din nou pe tapet nenumăratele procese pe care le-a deschis fostul prefect Codrin Munteanu Consiliului Local, Județean și Primăriei pentru arborarea steagului Ungariei, a Ținutului Secuiesc, pentru tablițele cu numele străzilor și pentru o mie de alte lucruri, unele justificabile teoretic dacă ne raportăm la lege, altele mai puțin. Căci, acolo unde legea e neclară, apar fel de fel de interpretări care te zăpăcesc. Exemplu: legea permite minorităților naționale să folosească simbolurile proprii, tradiționale la manifestările specifice. Totuși, steagul ținutului secuiesc este arborat pe Consiliul Județean Covasna și pe Primăria Sf.Gheorghe. Fostul prefect spune că acestea sunt instituții ale statului. Domnul președinte al Consiliului Județean, Tamás Sándor, că sunt instituții ale autorității publice locale, prin urmare legea nu se aplică. Cine are dreptate?

În orice caz, domnul Tamás Sándor a ținut să inflameze la rândul lui spiritele susținând în direct problema autonomiei, una care a fost atacată, firesc, din toate părțile. Totul s-a sfârșit cu intervenția de prost-gust a măscăriciului Antenei, Mircea Badea.

Ce nevoie a fost de toate aceste lucruri? Până la un punct, ințeleg sensibilitatea față de simboluri. Personal, consider că problema e pusă din nou fals.  N-am observat niciodata și nici nu mă interesează ce steaguri flutură pe instituțiile publice. Mi se pare mai important faptul că în județele cu pricina nu te poți angaja în administrația publică locală dacă nu cunoști limba maghiară. Mi se pare mai important că în fiecare an se duc lupte grele pentru ca singurul liceu teoretic românesc din Sf.Gheorghe să nu își diminueze numărul de clase de liceu, la presiunile Inspectoratului Județean. Mi se par mult mai importante o sumă întreagă de alte lucruri, decât acest război artificial al steagurilor. Dar, până la urmă, media reacționează la ce crede ea de cuviință și știm că aceste reacții depind mai mult de câteva puncte de rating în plus decât de educarea maselor și prezentarea unor știri în care să se regăsească cu adevărat problemele comunității.

Cât despre intervenția Guvernului maghiar (pentru că între timp se pare că Guvernul s-a identificat cu aceste declarații) ea e firească și scuzabilă. Gândiți-vă ca Ungaria are 10 milioane de locuitori conform unui referendum din 2008, din care au votat puțin peste 5 milioane de cetățeni la ultimele alegeri. Se pare că, odată cu cetățenia maghiară, secuii vor primi drept de vot în Ungaria. E drept, încă nu e clar, încă se discută, dar mi se pare firesc până la urmă să ai drept de vot  dacă ești cetățean al unei țări. Conform ultimelor estimări, peste jumătate de milion de secui au cerut cetățenia maghiară. Asta înseamnă jumătate de milion de voturi, adică 10% din numărul de votanți. O cifră uriașă, pentru care politicienii de la Budapesta merită să se lupte. Nici nu e de mirare că coaliția la guvernare Fidesz – KDNP încearcă să obțină aceste voturi.

Dar întrebarea de bază este: vrea minoritatea românească din ținutul secuiesc autonomie? Ei bine, teoretic nu i-ar displace o asemenea variantă. Statul român s-a dovedit un foarte prost administrator și nu sunt semne de imbunătățire a capacității administrative nici în guvernarea USL actuală. Problema e că o asemenea autonomie ar văduvi și mai mult drepturile, deja puține, de care beneficiază comunitatea românească din Covasna, Harghita și Mureș. O a doua problemă e legată de îndoiala sinceră că aceste județe se pot auto-gospodări din punct de vedere financiar, având în vedere sărăcia generalizată. Să nu uităm că PIB-ul pe locuitor al zonei este în jur de 4.000 de euro în timp ce PIB-ul României depășește 7.500 de euro pe cap de locuitor.

Una peste alta, dilema nu se va rezolva în fața televizorului, așa cum le place multora să creadă, ci prin negocieri. Dar de cele mai multe ori acestea sunt secrete, așa că așteptăm cu interes să fim puși, încă o dată, în fața faptului împlinit.

Categories
Stiri tu cu cine ai vota

București, colegiul D23

Tu cu cine ai vota? București, colegiul CD-23

alegeri decembrie 2012

Hotărât să trec de la vorbe la fapte, mi-am adunat curajul să evaluez candidații din colegiul meu uninominal.

Am căutat întâi adresa pe http://hartapoliticii.ro/ . A fost un pic mai complicat, pentru că numărul „9” corespunde la două colegii, în funcție de numărul blocului:D23: Șos. Alexandria – nr. 1, 4 – 16; bl. 1, 2, 3, L1, L2, L3, L4, PC2D20: Șos. Alexandria – nr. 7 – 15; bl. 1, 4, 5BIS, C11, 12, 21, 21BIS, 22. 

De aici probabil și confuziile de campanie electorală… Am aflat deci că sunt în colegiul D23 (deputați) care împreună cu D22 formează S10 (senatori).

Candidații din colegiul D23 sunt:

Iată mai jos ce am găsit la o căutare nu foarte amănunțită. Ca primă observație, niciunul dintre ei nu a candidat în D23 în 2008. Oana Niculescu-Mizil a candidat într-un colegiu alăturat (D20).

Dragos Ionita

  • Nu prea există informații despre el nici pe site-ul PPDD.
  • Am găsit pe cineva cu acest nume pe Facebook aici.
  • Conform Facebook, ar putea fi director de marketing, căsătorit, amator de mașini și… poze sexy.
  • Are o fotografie cu un candidat PPDD la Galați, ceea ce mă face să cred că profilul Facebook este al lui

Oana Niculescu-Mizil

  • A câștigat în 2008 colegiul D20 (aproape de D23).
  • Are prezență de doar 28% în Parlament, a votat diferit de partid doar în 1.60% din cazuri.
  • Este cunoscută ca având relații personale cu edilul sectorului 5, care este…
  • A fost (este?) soția unui om de afaceri libanez
  • Este nepoata unui înalt demnitar comunist

Teodor Dragan (PDL/ARD)

  • Are pagină de Facebook în calitate de candidat.
  • Este „inginer tehnician agronom” (cf. facebook), „născut și crescut în sectorul 5”.
  • Are o afacere și o situație financiară bună, este proprietar de terenuri.
  • Spune că nu a făcut afaceri cu statul.
  • Este trecut ca fiind „candidat nou” pe site-ul ARD.

Străuneanu-Gănguț Sorin (PRM)

  • Apare pe Youtube cu o înregistrare despre Basarabia.
  • Nu mi se pare că știe foarte bine ce vrea să facă („ideile vor veni pe parcurs”).
  • Mi-a lăsat o impresie generală neconvingătoare

Szekely Robert (UDMR)

  • Pare un nume comun, informațiile din Internet pot aparține altcuiva.
  • Apare ca fiind „coordonator de programe culturale în limba maghiară”.
  • Numele figurează ca beneficiar al mutării a 6810mp din extravilan în intravilan, aici.

Concluzie

Oferta este foarte săracă, singurul candidat cu ceva istorie (Oana Niculescu-Mizil) nu are o istorie care să îl recomande în continuare, vezi de exemplu prezența de 28%.

Răul cel mai mic ar putea fi, după mine, Teodor Dragan, deși încă nu îmi dau seama ce îl recomandă pentru înalta poziție din Parlament.

Varianta de rezervă

Există și varianta de rezervă: Varujan Pambuccian. Nu apare explicit, pentru că „Uniunea Armenilor din România” are colegiu național și apare în toate colegiile. Nu sunt armean, dar tipul este cu un cap peste media politicienilor de azi. Are viziune, susține industria IT (vezi reducerea de impozit pe venit pentru programatori). Este profesor de matematică/astronomie, dar și foarte bun orator, l-am ascultat de curând vorbind despre tehnologiile viitorului (precum 3D printing). A ținut sala electrizată două ore.

Spunea că minoritatea armeană continuă să scadă și s-ar putea să nu mai primească suficiente voturi pentru a intra în Parlament. Ca punct negativ, are o firmă de IT (“CCT SRL”) care a avut afaceri cu companii de stat. Prezența 42.26%.

Votul de blam

Varujan Pambuccian poate fi și soluția pentru „vot de blam”. Față de UDMR, există avantajul că nu are revendicări de autonomie și nici contra ANI nu am auzit să se fi pronunțat 😉

Indiferent de câte voturi primește Uniunea Armenilor, doar el intră în Parlament. Pe de altă parte, spre deosebire de un vot anulat, scade procentele celorlalți și tinde să reducă fotoliile de parlamentari alocate în plus. Se poate alege și altă minoritate … mică.

Cam asta am găsit eu, voi ce părere aveți?

Categories
tu cu cine ai vota

Tu cu cine ai vota? Iași: colegiile CD-3 și S-1

Votez (ramane de vazut…) in colegiul 1 Senat si colegiul 3 Camera Deputatilor, Iasi. Actualii parlamentari ai colegiului sunt penelistul Varujan Vosganian (17854 de voturi in 2008, primul loc) si pedelistul Petru Movila (7943 de voturi in 2008, primul loc). In aceste colegii se vor intampla lucruri destul de rare pe scena politica romaneasca: ambii parlamentari candideaza in acelasi loc si, foarte probabil, vor fi parlamentari in continuare. 

Pentru Senat, candidații alături de Varujan Vosganian, sunt Gabriel Mihai Surdu, PDL, Ionel Agrigoroaei, PPDD si Pusok Andrei, UDMR.

Sincer, pentru Pusok Andrei nu am dat nici măcar o cautare pe Google. Candidatura unui maghiar la Iasi mi se pare amuzanta si atat.

Ionel Agrigoroaei, candidatul PPDD, e fost consilier local PDL… si cam atat. Afacerile, studiile si alte chestii de genul asta nu par a contine date importante de luat in seama in alegerea politica (decat ca aspect de barfa).

Gabriel Mihai Surdu este seful (de nici doua luni) filialei judetene a PDL, fost consilier judetean PSD (pana in 2008), prezent in top 300 inca din 2004, apoi consilier local PDL, acuzat ca a facut doar o opozitie de forma majoritatii din Consiliul local. Cu multe afaceri tenebroase, plin de duplicitati politice, Surdu pare a fi candidatul perfect pe scena blaturilor electorale de la aceste alegeri.

Varujan Vosganian a fost „ză madăr en ză fadăr of economical siciueişăn” in guvernul Tariceanu. Responsabil direct, cu alte cuvinte, pentru deficitul structural de 8,8% din PIB in 2008, deficit foarte bun pentru criza ce a urmat. Ultima fapta de arme de luat in seama e sprijinul neconditionat oferit senatorului Diaconu in nerespectarea unei decizii a ICCJ. In rest, este anchetat de DNA in dosarul Posta Romana pentru abuz in serviciu, nu da prin colegiu decat la alegeri, cand promite ca va face in urmatorii ani tot ce a promis si nu a facut pana acum si este un scriitor bun – numai ca acesta calitate, singura, nu-l certifica pentru a fi, din punctul meu de vedere, (re)ales.

Pentru Camera Deputatilor, candidatii, alaturi de Petru Movila, sunt: Lajos Zsolt, UDMR, Silviu Apostol, PPDD, si Constantin Adascalitei, USL.

Candidatului maghiar ii rezerv acelasi comentariu pe care l-am facut si colegului sau de partid candidat la Senat.

Silviu Apostol, PPDD, este, cel putin pentru mine, o necunoscuta. Nenea Google spune doar atat: „om de afaceri”.

Constantin Adascalitei, USL, fost vicepresedinte de Consiliu Judetean, fost viceprimar, pare intruchiparea spuselor useliste despre abuzurile institutiilor „subordonate lui Basescu”: anchetat de ANI si apoi declarat nevinovat, anchetat de DNA fara a i se prezenta acuzatiile, ascultat in propriul birou. In general, are o presa favorabila, maximum a ce i se imputa fiind legat de vesnicele conflicte cu fostul sef de la CJ, maretul Simirad, dar si cu primarul Nichita, pe vremea cand era viceprimar, desi sunt in acelasi partid. Pentru ca i-am vazut clipuri in care se prezinta ca psiholog (in CV nu apare ca a profesat vreodata in acest domeniu), o mica precizare: licenta in psihologie a luat-o la 34 de ani.

Petru Movila a trecut cu greu, dupa apel, de criteriile Comisiei de integritate ale PDL. E un parlamentar sters, fara nimic ce sa iasa in evidenta, e anchetat de DNA pentru trafic de influenta (a intervenit, spun procurorii, in favoarea unei cunostinte aflate in pericol de a-si pierde permisul de conducere, antrenand in actiune si un procuror si trei politisti), e proprietar de terenuri cu potential imobiliar cumparate foarte ieftin, e aflat in vesnic conflict cu contracandidatul sau Adascalitei, pe care l-a acuzat de calomnie, pierzand insa procesul…

Lucrul cel mai interesant in aceste colegii este insa altul. Conform proiectiilor realizate de site-ul Romania politica, la Iasi, toate cele 17 colegii vor fi castigate de reprezentantii USL cu peste 50%+1 din optiuni, dar, prin redistribuire, si colegiul 1 Senat, si colegiul 3 Camera Deputatilor vor primi inca un mandat de parlamentar. Astfel, si candidatii ARD vor prinde locul mult visat…

Categories
Stiri tu cu cine ai vota

Tu cu cine ai vota? București: Colegiile S-5 și CD-14

(București 5-Senat și 14-Camera Deputaților)

Din faimosul cartier Titan vine colegiul 5 pentru Senat, poate cel mai celebru din tara. Pentru ca detinatorul actual este nimeni altul decat Vasile Blaga, liderul maxim (maxim, am zis!) al opozitiei actuale. Pus in fata simularilor dupa datele de la alegerile locale care prezic o victorie cu peste 50% a USL-ului in toate colegiile din Bucuresti acesta a dat bir cu fugitii pe undeva prin Timisoara. Dar nu-i nimic, caci urmatorul care a amusinat acest colegiu este nimeni altul decat fostul presedinte ad interim (conform cu cartile de vizita) al tarisoarei noastre, co-liderul maxim (maxim, am zis!) al aliantei care ne conduce dar nu are puterea: Crin Antonescu. Insa surpriza surprizelor, probabil speriat de unele zvonuri ca i s-ar pregati un contra-candidat dintr-un material mai tare decat cartonul, co-liderul USL-ului a anuntat ca renunta la acest colegiu cu vreo 2 zile inainte de incheierea depunerii candidaturilor. Asa ca duse fiind perspectivele prezentei buldogului sau a oratorului in parcul IOR sa va prezint cine s-a inscris pana la urma in cursa: 

Cristian Radulescu, liderul grupului senatorilor PDL, a fost identificat de ANI cu o diferenta de avere nejustificata de 120.000 de euro. Comisia Macovei a ARD-ului l-a declarat respins, dar Vasile Blaga a trecut peste acest verdict si a mentinut candidatura sa cu mutarea in acest colegiu (care probabil este considerat sigur de PDL si in cazul in care USL il va castiga cu peste 50%, vezi articolul despre efectele legii electorale).

Daniel Barbu este profesor de stiinte politice, unul din consilierii ad interim al lui Crin Antonescu si in “heavy rotation” la Antena3. A fost impus pe listele PNL cu derogare de la criteriul vechimii in partid.

Despre Karoly Dane am aflat ca a fost numit politic director al Editurii Didactice si Pedagogice si se pare ca sub conducerea sa au aparut niste manuale cu gafe grosolane.

Despre Mihaela Florescu nu am reusit sa aflu nimic.

Aici trebuie sa recunosc ca sunt intr-o mare incurcatura, pentru ca efectiv nu stiu cu cine as putea vota.

La colegiul 14 pentru Camera Deputatilor avem urmatorii candidati:

Dan Radu Zatreanu este actualul deputat PDL din acest colegiu. Anterior a fost consilier local in sectorul 3. Nu am auzit nici de bine, nici de rau despre activitatea sa. Acum vreo doi ani a fost un scandal cu o modificare a codului penal care dezincrimina unele fapte ale avocatilor. Atunci l-am contactat exprimandu-mi dezacordul fata de acea modificare (pentru Vasile Blaga nu am reusit sa gasesc date de contact la momentul respectiv) si chiar am primit un raspuns de la domnul Zatreanu in care imi preciza ca e de acord cu pozitia mea si va incerca sa remodifice acea lege. In final acea lege chiar a fost remodificata in cateva saptamani in urma presiunii publice.

Gabriela Podasca (27 de ani) a fost consiliera lui Victor Ponta in 2009 cand acesta era ministru pentru relatia cu parlamentul. Apoi a lucrat la biroul de presa al PSD, iar pe facebook declara ca a lucrat si la Parlamentul European (probabil pentru Daciana Sarbu). Se incadreaza perfect la categoria descrisa de Plesu: tu ce stii sa faci?

Despre Jinga Ion nu am reusit sa aflu nimic.

Marton Illyes este pastor la o biserica lutherana maghiara in Bucuresti si a mai fost candidat al UDMR si in 2008. De pe profilul sau de facebook mi-a atras atentia doar aceasta harta.

Cat despre optiunile mele, s-ar rezuma destul de bine la titlul cartii lui Cristian Ghinea: “Eu votez DNA!”, deci pe cei care au probabilitatea cea mai mica sa se atinga de institutiile justitiei. Asta se va traduce probabil intr-un vot pentru Dan Radu Zatreanu la Camera Deputatilor. La Senat probabilitatile sunt foarte incurcate, am mai mult de calculat.

Categories
Stiri tu cu cine ai vota

Tu cu cine ai vota? Cluj: colegiul S2

(Cluj, Colegiul nr. 2 Senat)

Pentru a compara candidatii, m-am gandit sa iau in consideratie urmatoarele aspecte:

  • Cariera profesionala. Imi place sa cred ca Parlamentul ar trebui sa fie un corp al elitelor. Inainte de a avea curajul de a reprezenta cateva zeci de mii de cetateni, un candidat ar trebui sa fi performat intr-un domeniu sau altul. Vorba lui Plesu: “Batrane, ce stii sa faci?”.
  • Activitatea parlamentara (proiecte de legi, interpelari, declaratii politice, prezenta la vot) sau administrativa.
  • Traseism
  • Schelete in dulap.

In Cluj, in colegiul S2, candidatii sunt:

Ovidiu Vasile Calin – ARD (PDL)

  1. Cariera profesionala.  Nu am reusit sa gasesc pe internet vreun CV de-al sau. Se pare ca a absolvit Facultatea de Electronica a Universitatii Tehnice din Cluj. In 2006 a ajuns secretar de stat in Ministerul Telecomunicatiilor, in 2008 a fost ales consilier judetean in Cluj pe listele PDL, in 2009 a fost numit, pe baza de algoritm cu PSD, director la Directia de Posta Cluj, ajungand apoi director executiv la Compania Nationala Posta Romana. In 2012, dupa ce au ajuns astialalti la putere, lui si intregii conduceri pedeliste a Postei li s-a dat un picior in spate. Nici nu e de mirare: in ultimii 3 ani CNPR ajunsese la pierderi, conform Ziarului Financiar, de 105 milioane euro. Pare a fi unul dintre cei care, daca le adresezi intrebarea lui Plesu, iti vor raspunde cu ridicare de umeri.
  2. Activitatea parlamentara, administrativa. Nu e cazul. Sau putem sa luam in considerare aportul sau la pierderea aia de 105 milioane euro.
  3. Traseism. Si-a inceput cariera politica in PRM, partid pentru care a candidat la parlamentare in 2004. A trecut apoi la PC, capatand si postul de secretar de stat de care vorbeam mai sus, iar in 2007 a ajuns in PDL. A urmat acelasi traseu politic ca nasul sau, Petru Calian, candidatul PDL in CD 3 din Cluj.
  4. Schelete in dulap. Evenimentul zilei scria in 2009 ca numele sau apare intr-un dosar de mita. Aici e si o mica stenograma, daca ii este dor cuiva. Clujul e un oras mic, oamenii fac afaceri cu oameni care fac afaceri cu alti oameni. Asa ca pot sa spun cu mana pe inima ca omul e un smenar.

Serban Radulescu – USL (PC)

  1. Cariera profesionala. A absolvit Universitatea de Medicina din Cluj, a fost medic primar chirurgie, sef de sectie in Spitalul Judetean de Urgenta Cluj. E doctor in medicina si profesor universitar la Universitatea de Medicina din Cluj.
  2. Activitatea parlamentara. Aici gasim informatii despre activitatea sa parlamentara. In rezumat: 55 initiative (locul 14 in topul facut de IPP), 26 luari de cuvant, 27 intrebari si interpelari, 67,9% prezenta.
  3. Traseism. Membru PNTCD din 1993-2007, in PLD in 2007, membru PDL (ne amintim ca PLD a fuzionat cu PD) din 2007 pana in 2011 si din 2011, membru PC. Daca pentru plecarea din PNTCD in 2007, odata cu venirea lui Milut ca presedinte, e greu sa ii punem eticheta de traseist, pentru aterizarea in PC in 2011, putem sa i-o lipim linistiti de frunte. Totusi, fata de alti pedelisti care au dezertat in primavara lui 2012 cand partidul luase un usor miros de hoit, Radulescu a parasit corabia portocalie in mai 2011, atunci cand PDL se afla la si in putere. Pe de alta parte, partidul se zbatea de un an sub procentul de 20% in preferintele electoratului, asa ca orice om prevazator si cu nu prea mare credinta in atotputernicia lui Zeus, ar fi facut bine sa isi asigure un locsor caldut in viitorul parlament.
  4. Schelete in dulap. Nu am gasit nici o informatie despre asa ceva.

Laszlo Attila – UDMR

  1. Cariera profesionala. A absolvit Universitatea de Medicina din Cluj, a fost medic pediatru. A fost asociat, director si administrator al firmei Novo Farm din care, dupa cum spune, a iesit in 2005. In 2009, firma intra in insolventa cu datorii la stat de 1.000.000 lei. Din 1996 pana in 2008 a fost administrator la SC Rulmenti Suruburi SRL. In 2006, firma are pierdere de 90.000 lei, in 2007, firma avea profit de 42.000 lei, in 2008, o pierdere de 49.000 lei.  In prezent este actionar la Paprika Radio SRL. Domnul Laszlo nu pare, deci, cel mai destoinic om de afaceri. Din 2004 pana in 2008 a fost consilier local, iar din 2008 pana in 2012 a fost viceprimar. Dupa arestarea lui Apostu, s-a pus problema sa preia atributiile de primar, care pana la urma i-au revenit celuilalt viceprimar.
  2. Activitatea parlamentara, administrativa. Nu e cazul.
  3. Traseism. Deocamdata, politicienii maghiari nu prea au problema asta.
  4. Schelete in dulap. Ca viceprimar in primaria lui Apostu, are meritul de a nu fi fost implicat in niciun scandal. A fost audiat de DNA doar in calitate de martor in procesul fostului primar.

Augustin Danila – PPDD

  1. Cariera profesionala. A absolvit Facultatea de Electrotehnica a UTCN. A fost electrician, sef serviciu asistenta tehnica la Tehnofrig. In 1997 a ajuns broker pe piata de capital. A fost broker, nu dintre cei mai straluciti, la doua dintre cele mai mari SSIF-uri din tara, BT Securities si Broker SA. Cariera profesionala nu ne prea lasa sa intelegem de ce vrea sa ajunga ditamai senatorul. Pe de alta parte, omul e cu totul si cu totul decent si cu bun simt. Si totusi candideaza pe listele PPDD…
  2.  Activitatea parlamentara, administrativa. Nu e cazul.
  3. Traseism. Nu e cazul.
  4. Schelete in dulap. Nu e cazul.

Avram Ioan – PRM

Este inginer, director la Expo Transilvania. E tot ce mi-a spus internetul.

Gergely Balazs – PPMT

A absolvit UBB, e arheolog si nepotul lui Tokes.

Concluziile mele:

Ovidiu Calin – nici prin cap nu imi trece sa votez un ciubucar traseist. Nu am retinut nici un aspect pozitiv.

Serban Radulescu –  E traseist, de la partidul lui Coposu, a ajuns la cel al lui Voiculescu. A avut o cariera respectabila ca medic, ca parlamentar pare sa isi fi facut datoria, pare a nu avea schelete in dulap. Un aspect negativ, trei aspecte pozitive.

Laszlo Attila – cariera profesionala nu m-a convins. A fost un prost administrator al propriilor afaceri. In administratie, nu s-a prea remarcat dar nici nu pare sa fi facut tampenii. Nu a fost traseist (la UDMR nu prea exista asa ceva) si nu pare a avea schelete in dulap (desi datoria aia fata de stat a fostei sale firme falimentare e cam mare). As pune negativ la cariera profesionala, neutru la administratie si pozitiv la traseism si schelete.

Augustin Danila – cariera profesionala nu ii da nici un motiv de a se dori parlamentar. Nu e traseist, dar nici nu a facut pana acum politica, nu a fost implicat in administratie si nu are schelete in dulap. Un aspect negativ, unul neutru si doua pozitive. Repet, e un om decent si cu bun simt.

Avram Ioan si Gergely Balazs intra in aceasi categorie: nu se stie prea mult despre ei si sunt membri ai unor partide extremiste. Ies din calculele mele.

Categories
Stiri tu cu cine ai vota

Apropitar sunt, alegător sunt, rămăsesem mă-nţeledzi fără coledzi … București: Colegiile CD-13 și S-6

Duminica dimineata, trebuie sa imi fac de lucru cat se instaleaza una-alta peste Sistemul de operare proaspat instalat, nu spui cine, persoana importanta. Hai sa urmez indemnul lui Ovidiu sa vad cum sta treaba cu alegerile in colegiile in care sunt incadrat. Deschid frumusel Harta Politicii si incep sa clickanesc. Aflu ca sunt incadrat la D13 Bucuresti pentru Camera Deputatilor si S6 Bucuresti pentru Senat. La deputati, lista afisata foarte frumos. La senat, lista goala. Cautand surse de informare alternative, dau peste un articol Hotnews foarte util, cu o harta interactiva. Daca stii sa pui degetul pe harta unde locuiesti, esti la cateva click-uri distanta de aflarea candidatilor. La o privire din avion, aflu ca sunt incadrat la CD-14 si S-5 Bucuresti, si listele de candidati sunt complete. Stai un pic, asta nu coincide cu ce era pe Harta Politicii. Tocmai ce ma vedeam intrand in pielea domnului Dandanache, fara coledzi, ma’ntzeledzi?

Na belea! Stau si fac niste calcule, vedeti dumneavoastra, ca multe alte strazi din multe alte localitati, de-a lungul anilor si bulevardul pe care locuiesc a suferit o renumerotare a adreselor. Conform hartii, blocul meu isi mutase catrafusele peste bulevard spre sud la harta pentru colegiul de senatori, si peste cateva alei spre est la colegiul de deputati. Da-i si zi-i maruntel din buze, cum ca cine m-o fi pus sa imi iau apartament pe coltul intersectiei a doua bulevarde. Trag aer in piept, mai dau doua click-uri la installer-ul care rula in background si continui investigatia. Ma uit mai atent la harta, si aflu ca de fapt linia de demarcatie trece fix pe deasupra blocului in care locuiesc, sectionandu-l in doua. Daca ma aflu intr-o camera, votez intr-un fel, daca ma aflu in alta, votez in alt fel. Ori sunt eu ghinionistul pamantului, si mi se intampla numai mie, ori e ceva in neregula cu tara aceasta. Imbatranind si venindu-mi mintea la cap, ajung la concluzia ca este o combinatie nefericita din amandoua:). Concluzionez intr-un final ca da, sunt incadrat la D13 Bucuresti pentru Camera Deputatilor si S6 Bucuresti pentru Senat.

Aceasta mica dandana rezolvata, sa continuam cu balacareala, pardon, analiza candidatilor :

Camera Deputatilor – Colegiul Uninominal 13 Bucuresti

Colegiul este detinut in prezent (legislatura 2008-2012) de Stefan Daniel Pirpiliu (Independent, fost PDL).

Senat – Colegiul Uninominal​ 6 Bucuresti

Colegiu detinut in prezent (legislatura 2008-2012) de Cristian Radulescu (PDL)

Ca prima observatie, cei in functie din partea PDL (acum ARD) nu mai apar ca si candidati. Cristian Radulescu, un vechi si foarte disciplinat cadru FSN/PD/PDL,  a fost sters de pe lista candidatilor pe principii de integritate datorita problemelor cu ANIEditare dupa comentariul lui OvidiuB: Dosarul i-a fost curatat si candideaza la alt colegiu, spune multe despre cate a facut pentru votantii din colegiul unde a fost senator.Stefan Daniel Pirpiliu, de asemenea respins, dupa o discutie de principiu a fi sau a nu fi traseist politic. O constatare, domnul Pirpiliu a avut o activitate relativ bine ancorata in problemele bucurestenilor, participand la actiuni legislative pentru combatarea cersetoriei si rezolvarea problemei cainilor vagabonzi. Pe mine personal ma bucura ca nici unul dintre ei nu mai candideaza la mine in colegiu, fiind adeptul principiului bate politicianul să priceapă partidul. Sa vedem oferta curenta.

Camera Deputatilor – Colegiul Uninominal 13 Bucuresti

– Candidatul USL: Ioan Vulpescu (PSD) : este un fost candidat din 2008 care a pierdut in fata lui Theodor Paleologu. In afara de aceasta informatie, nu am reusit sa gasesc absolut nimic despre dumnealui pe internet. Exista o persoana pe numele Ionut Vulpescu care este secretar executiv al PSD şi un apropiat al preşedintelui de onoare al social-democraţilor, Ion Iliescu, fiind consilier al acestuia conform sursei. Brr, deja m-a luat cu fiori pe sira spinarii, in nici un caz nu-l voi vota, mai ales daca il prezinta asa frumos groparul Pietei Universitatii.

– Candidatul ARD: Maria-Mirela Dinu (PDL) : Supranumita si sexy consiliera. dupa modul cum si-a castigat locul de consilier pe sector 3 in 2008. Cine are cont, o poate gasi pe facebook, si este rugat sa imi spuna si mie ce scrie pe acolo, ca momentan nu-s convins sa o votez.

– Candidatul PP-DD: Viorel Pana Marian : Fost candidat PSD+PC in 2008 pentru Senat in Botosani. Chiar de pe site-ul Harta Politicii se vede un citat din  Lista Candidaților Pătați din Academia Cațavencu anul 2008  „Traseist politic. A trecut prin următoarele partide: PD, PDSR, PSD, PC. A fost acuzat de foştii colegi din PD de nereguli în administrarea banilor partidului pe vremea cînd se afla la conducerea filialei Constanţa, folosind resursele partidului în interes personal.” . Sunt lamurit in aceasta privinta, in nici un caz nu-l voi vota.

– Candidatul UDMR: Budai Richard-Tiberius : este Presedintele filialei Bucuresti a UDMR. Pare a fi unul dintre cei care a stat in spatele impiedicarii inregistrarii la tribunal a partidului PPMT prin mijloace mai putin ortodoxe. Inteleg nevoia de solidaritate politica la nivel de comunitate maghiara din Romania, dar nu mentinuta prin astfel de mijloace.

Momentan nu sunt hotarat, raul cel mai mic la deputati pare a fi sexy-consiliera. Prostia face mai putin rau decat reaua vointa. Sa vedem ce oferta electorala au in timpul campaniei. Sper sa nu fiu nevoit sa nu votez la alegerile parlamentare cum am facut in 2008. Chiar imi doresc sa existe optiunea „nici un candidat” pe buletinele de vot.

Senat – Colegiul Uninominal​ 6 Bucuresti

– Candidat USL: Ecaterina Andronescu (PSD) : Supranumita si Abramburica, datorita succesului inegalabil al reformelor invatamantului sustinute de dumneai. Ovidiu a facut o buna analiza a performantelor dumneai ca ministru al invatamantului. In nici un caz nu  doresc sa imi abrambureasca interesele in senat.

– Candidat ARD: Sandra Marilyn Andreea Budis (PNTCD) : Dupa cateva cautari pe internet aflu ca doamna pare a fi de fapt Sandra Pralong. Conform biografiei de pe blogul personal, pare a fi un roman intors din strainatate pentru a participa la reconstructia tarii. CV-ul dumneai impresionant o pozitioneaza in topul optiunilor de vot. Faptul ca a ramas in PNTCD o foarte lunga perioada de timp intr-o perioada ne-parlamentara o indica drept o persoana care nu se va deda traseismului politic.

– Candidat PP-DD: Cristian Adrian Tudose : Consilier al primariei sectorului 1 in legislatura 2008-2012 din partea PSD.  Prezenta in Partidul Poporului si candidatura in alt sector decat unde a activat ma face sa miros traseism si oportunism politic. Lipsa altor informatii despre dumnealui ma face sa evit a-mi pune stampila pe casuta cu acest nume.

– Candidat UDMR: Bathory Istvan : A candidat la acelasi colegiu acum 4 ani, evident, din partea aceluiasi partid. Felicitari pentru constanta. Ce nu inteleg eu, e cum de a strans 4000 de semnaturi pentru depunerea candidaturii in 2008 si numai 254 de voturi. Nu am reusit sa aflu alte detalii despre dumnealui, nu mi-a putut castiga votul.

La senat, Colegiul Uninominal 6 Bucuresti, inclin sa votez pe doamna Sandra Pralong  care candideaza sub numele de Sandra Marilyn Andreea Budis din partea PNTCD. Sper ca sa nu existe detalii pe care descoperindu-le sa ma faca sa imi schimb optiunea.

Las pentru la final o scurta impresie despre votantii din sectorul 3. Par a fi oameni greu de multumit, cu decizii surprinzatoare. Intr-un interval foarte scurt, au reusit sa voteze aparent contradictoriu. Au ales pe patatul Negoita in locul existentului Negoita la primarie, dar au absentat la referendum, prezenta fiind cu 5% mai scazuta decat media din Bucuresti, practic sectorul cu cea mai mica prezenta.

P.S. Tocmai cand ma pregateam sa public acest articol a sunat la usa o studenta care se ocupa cu sondaje de opinie electorala. Bineinteles ca am participat. Ce nu inteleg eu este de ce l-au pus pe Mugur Isarescu pe lista politicienilor.

Categories
Stiri tu cu cine ai vota

Tu cu cine ai vota? Iași: colegiile CD-8 și S-4

Guestpost: kinn

(Iași: colegiul IS-CD-8 și colegiul IS-S-4)

Situatia actuala

  • DeputatTudor Ciuhodaru (2008 PSD, în 2011 a trecut prin UNPR și PC, acum candidează la Bîrlad din partea PPDD).
  • SenatorMihaela Popa (PDL pana in aprilie 2012, cand a schimbat macazul odata cu echipa Frunzaverde).
  • Electorat: primaria Iasului este un fief PSD de vreo 10 ani, primarul Gheorghe Nichita castigand in 2012 cu scoruri de peste 50% la suta in toate cartierele. La consiliile judetene, USL a avut vreo 60%, deci similar cu media nationala.

Candidati la Camera Deputatilor

Gheorghe Emacu (USL, vicepresedinte UNPR). Un nume total necunoscut iesenilor, desi se pare ca este nascut in Iasi. Are 54 de ani, este presedinte al Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, din subordinea Ministerului Justitiei, cu rang de secretar de stat. Are un parcurs de ofiter juridic de minister: douazeci de ani in diverse functii medii in MAPN, din 2002 face saltul politic devenind secretar de stat in MAI pana in 2004, intre 2005-2008 este sef al cancelariei preşedintelui camerei deputaţilor, iarasi secretar in MAI din 2008. Exemplu tipic de membru al partidului generalilor UNPR: ofiter, inalte functii administrative, discret in public, fara o optiune politica clar definita dar totusi inclinand usor spre PSD in virtutea inertiei. Pe scurt, un ilustru necunoscut inalt functionar de la Bucuresti.

Camelia Bogdanici (ARD, PDL). 53 ani, consilier local PDL din 2012, director medical al Spitalului Sf. Spiridon (cel mai mare spital din Moldova), conferentiar la universitatea de medicina. Fara istoric politic pana in 2012 cand a devenit consilier local, asadar n-am gasit scandaluri si barfe pe internet. In rest, cariera clasica de profesor-medic, incluzand aici diverse granturi de cercetare, membru si expert in tot felul de comisii publice de specialitate, cabinet privat. Venituri usor sub 200.000 lei pe an. Are sansa unei imagini bune fiind medic si director la un spital mare, si fiind si proaspata pe ringul politic. De mentionat ca actualul deputat Tudor Ciuhodaru si-a facut campanie si notorietate in 2008 tot pe baza profesiei de medic la spitalul de urgente, asadar profesia de medic este un atu important de imagine.

Cristian Angheluta (PPDD, PDL pana mai recent). Iesean, 49 de ani, fost subprefect din partea PDL. Candideaza din partea PPDD doar pentru ca nu si-a gasit un loc sprijinit de PDL. Om de semi-afaceri: intre 2000 – 2009 este consilier judetean / local / iar judetean, fiind in paralel implicat in afaceri private, apoi director RAR, apoi din 2009 subprefect pentru un an. Cred ca il putem plasa fara greseala in zona gri a “afacerilor private sub obladuire de stat”, adica prosper om de afaceri dar numai atat timp cat este si om politic local. Fara sanse reale, decat in cazul unui joc fericit al redistribuirii (in 2008 la un alt colegiu din Iasi s-a ajuns deputat de pe locul 3 cu 15%, in timp ce primii doi aveau 35%-40%).

Candidati la Senat

Mihaela Popa (USL via PNL, ex-PDL), senator en-titre. 50 ani, profesoara de matematica la un liceu din urbe. Fost vicepresedinte PDL pana in aprilie 2012, cand a trecut la PNL odata cu aripa Frunzaverde. Senator PDL din 2008, europarlamentar PDL 2007-2008, prim-vice al organizatiei locale PDL multi ani. Nu prea stiu sa fi fost implicata in vreun proiect important, iar pagina personala arata doar actiuni de categoria musca: cu sustinerea tinerilor, cu sustinerea mamelor, cu din astea, fara ceva suculent si de importanta majora pentru oras, judet, tara. In declaratia de avere din 2010 avea doua apartamente in Iasi, 3 masini normale, conturi de vreo 50.000 euro. Pe scurt, intra la categoria „politicianul de duzina fara activitate semnificativa”.

Teodor Baconschi (PDL). Fara legatura cu Iasul, parasutat in acest colegiu in urma deciziilor de la Bucuresti. Este o figura cunoscuta prin activitatea la nivel national, asa ca n-am ce spune in plus fata de ce stie fiecare. Probabil ca eventualele intentii de vot sunt deja cristalizate prin prisma impresiei generale despre PDL, si nu vor avea legatura cu nimic de pe plan local.

Comentariile mele

Cred ca ambele lupte sunt stranse, iar candidatii principali sunt oarecum decenti fata de specimenele de prin alte parti. La deputati ramane de vazut daca candidata PDL poate capitaliza imaginea pozitiva de medic, mai ales in conditiile in care candidatul USL este un ilustru necunoscut in ochii publicului. La senatori lupta e interesanta pentru se da practic intre doi PDL-isti, intrucat Mihaela Popa are un istoric foarte solid la PDL pana acum cateva luni (ultima intrare pe pagina de „Proiecte” a site-ului dnei Popa: tinerii din PDL Iasi strang semnaturi pentru retragerea proiectului PSD „facultate fara diploma de Bacalaureat” din procesul legislativ din Parlament :) ).

Categories
tu cu cine ai vota

Tu cu cine ai vota? B-Sen-8: Crăciun vs Voiculescu

Circumscripția București, Colegiul 8, Senat)

Despre Dan „Felix” Voiculescu nu mai sunt multe de spus, putem să lăsăm dosarele să vorbească. Până în iulie a fost senator al României, ales în colegiul 8 București. Și-a dat demisia înainte de încercarea de suspendare a președintelui Băsescu, pentru a amâna judecarea propriului dosar de corupție, sperând că partidul său va putea controla apoi justiția. Acum dorește să candideze din nou în același colegiu. ARD îi răspunde cu un candidat surprinzător.

Despre Iulian Crăciun am aflat prima dată azi dimineață. Un om care se deplasează în scaun cu rotile, dar care este cu succes antreprenor, soț și tată. Un exemplu elocvent despre puterea voinței omului și a unei minți strălucite chiar și atunci când corpul nu mai poate să ajute. Iulian Crăciun încearcă acum și în politică și a ales ARD – nu îi știu motivele și nu vreau să speculez.

Mi-aș fi dorit să îl văd pe Iulian Crăciun candidând într-un colegiu cu șanse mari. Așa aș fi știut că pentru partid este mai mult decât o strategie, este asumarea unor valori. Însă nu perspectiva partidului mă interesează, ci cea a candidatului. Indiferent cum a intrat în politică, Iulian Crăciun are de învins prejudecata oamenilor, lipsa de popularitate a PDL și banii lui Voiculescu. Dacă va reuși, va fi victoria lui, nu a partidului.

Tu cu cine ai vota între Crăciun și Voiculescu?

Notă: Cu această ocazie inaugurăm o nouă rubrică – Tu cu cine ai vota? Vom prezenta dueluri din diferite colegii din România, întrebând cititorii pe cine ar alege. Primim cu plăcere contribuții la această rubrică din partea tuturor cititorilor.