Categories
Stiri

Cât suntem dispuși să plătim pentru Unirea cu Basarabia?

În preajma Zilei Naționale, președintele Băsescu a readus subiectul Unirii cu Moldova în prim-planul agendei politice, declarându-l nici mai mult nici mai puțin decât următorul mare proiect românesc. Premierul Ponta a răspuns subtil, trimițându-l pe vicepremierul Oprea în inspecție la șantierul gazoductului de la Ungheni; tot un fel de unire se face și acolo. Băsescu a plusat, făcând escală la Chișinău la întoarcerea de la Vilnius și inivitându-l pe președintele moldovean la București de 1 decembrie. Nu e prima dată când cei doi lideri politici se arată în concurs de „cine e mai prieten cu Moldova”, ceea ce ne spune că amândoi au sesizat un potențial de capital electoral pe acest subiect.

Unirea obiectiv național

Studiul „Republica Moldova în conștiința publică românească”, realizat la finalul anului 2010, ne arăta că mai mult de jumătate dintre cetățenii români erau de acord în mare sau foarte mare măsură cu afirmația „Unirea ar trebui să fie un obiectiv național pentru România” (vezi imaginea alăturată). Au trecut trei ani și nu avem motive să credem că situația s-a schimbat. Este tipul de opinie care se schimbă încet și nu au fost evenimente care să determină modificări radicale. Declarațiile președintelui găsesc un teren fertil pentru crescut capital politic în opiniile cetățenilor. Dar suntem dispuși să facem mai mult decât să vorbim pe această temă?

Un proiect înseamnă mai mult decât simple declarații și plimbări cu avionul între cele două capitale. Înainte de orice, înseamnă resurse disponibile, altfel totul se reduce la obișnuita politică televizată. Gazoductul de la Ungheni este un bun exemplu: se vorbește despre el de cel puțin un deceniu, dar nici acum nu e gata.

România are desigur opțiunea de a aștepta Moldova să se integreze în Uniunea Europeană. În acest caz majoritatea costurilor vor reveni moldovenilor și Uniunii. Pentru noi a durat 14 ani de la momentul semnării acordului de asociere până la cel al semnării tratatului de aderare. Pe lângă apucături ale politicienilor similare cu cele de pe la noi, Moldova are și probleme specifice: zona separatistă Transnistria, opoziția internă a unei părți însemnate a populației și opoziția externă a Rusiei. Una peste alta, mai vorbim peste 20 de ani.

Unirea și nivelul de trai

Cealaltă variantă a unui „proiect național” este forțarea unei Uniri, instrument politic cu care România are o experiență considerabilă. Însă acest tip de proiect este unul costisitor, așa cum ne-a arătat, spre exemplu, experiența recentă a Germaniei. Cât de mult ne-ar costa Unirea nu putem să știm fără o analiză seriosă, pe care marii oameni politici nu nici chef, nici capacitea să o facă; ei doar vorbesc. Putem însă să întrebăm cetățenii cam cât ar fi dispuși să sufere material pentru a-și atinge obiectivul național. În același studiu citat mai sus, o altă întrebare adăuga variabila nivel de trai la chestiunea unirii. Cât de mult ar fi dispuși românii să piardă pentru frații basarabeni? Așa cum se vede în graficul alăturat, a crește spectaculos numărul nehotărâților. Dacă doar 15% nu aveau o opinie despre unire ca obiectiv națioanal, fără alte complicații, procentul a sărit la 44% atunci când a venit vorba și de niște pierderi materiale. În același context, ponderea celor care cred că unirea ar trebui făcută cu orice preț este similară cu cea a celor ce cred că nu ar trebui să se întâmple pe banii noștri (16-17%).

presedinti-la-gura-sobei

Nu trebuie deci să ne mire că aleșii noștri doar vorbesc despre frații de pe peste Prut, nu și fac ceva concret pentru o iluzorie unire. Știu și ei la fel de bine că românii nu sunt dispuși să strângă cureaua pentru basarbeni, cu toate că se grăbesc să vorbească cu patos despre unificare. Așa încât cei doi președinței, român și moldovean, pot continua să se plimbe pe la parade, să stea la gura sobei (sursa foto) și să vorbească la televizor, iar moldovenilor le rămâne să spere că Uniunea Europeană va fi răbdătoare cu ei. Despre unire, mai vorbim peste 20 de ani.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *