Categories
Stiri

Statul fraier la Roșia Montană

Acum aproape 15 ani, statul român a acordat licența de exploatare a aurului de la Roșia Montană companiei Roșia Montana Gold Corporation (RMGC), controlată majoritar de firma Gabriel Resources. Licența nu este o garanție, nu înseamnă că automat compania primește dreptul de a săpa după aur. Licența este o oportunitate: permite companiei să construiască un proiect convingător, conform standardelor și legilor în vigoare, care să țină cont de toate aspectele unei operațiuni miniere. Doar dacă acest proiect este convingător, evaluat într-un mod obiectiv, statul este obligat să acorde dreptul de a începe lucrările. Suntem 15 ani mai târziu și compania nu are proiectul, dar are tupeu; iar statul se lasă fraierit pe față.

Dau două exemple evidente. În primul rând, RMGC nu are proprietatea asupra terenului pe care urmează să facă exploatarea, sau pe care îl afectează direct operațiunile. Nu a reușit cu bani, cu vorba bună sau cu amenințări proprietarii ai aproximativ un sfert din terenul necesar. Acum, RMGC solicită statului să modifice legislația pentru a permite exproprierea „încăpățânaților”, în interesul privat al companiei. Al doilea exemplu, proiectul companiei include devierea unui curs de apă. Conform legislației europene, acest lucru se poate face doar în cazul proiectelor de interes public excepțional (am folost exprimarea ministrului mediului). De aceea, RMGC solicită ca proiectul – repet, al companiei – să fie declarat de interes public.

Pe scurt, compania nu a fost în stare să își facă treaba și vine să roage statul să îi facă niște înlesniri. Pe lângă cele două semnalate mai sus, mai sunt alte câteva derogări de la diferite legi, prezentate în detaliu într-un studiu independent ce analizează proiectul Șova-RMGC, sau sesizate chiar de Ministerul Justiției. Mai mult, compania nici măcar nu are banii necesari pentru demararea lucrărilor și nici nu poate să îi ceară băncilor înainte de a avea aprobările. Nu trebuie să fii mare negociator ca să îți dai seama că statul român este într-o poziție favorizată. Dacă nu face derogări de la lege, compania e terminată, statul își ia licența înapoi la expirare și poate căuta pe alții mai buni. Dar ce face guvernul Ponta?

Face pe fraierul! Zice că prin nu știu ce mare negociere a mai obținut praful de pe tobă: 5% din participarea la proiect, oricum grevați de niște împrumuturi pe care firma mamă pretinde că le-ar fi făcut către stat sau către RMGC, plus creșterea redevenței de la ridicol de mică la extrem de mică. Și pentru aceste mici concesii, acceptă să renunțe la toate avantajele sale, ba mai oferă în plus și garanții adevărate, care ar putea să ducă la un proces serios. Mai mult, prin gura ministrului-negociator Șova și a premierului Ponta, se vaită că ce rău ne așteaptă dacă nu aprobăm proiectul.

De partea cealaltă, compania, cu tupeul deja consacrat amenință cu procese răsunătoare, din care ar urma să câștige de opt ori valoarea totală a companiei, ba chiar și cu alungarea investitorilor străini din România. Și în loc să îi trimită la plimbare, statul român face sluj în fața tupeiștilor.

De ce e statul român fraier la Roșia Montană? Poate pentru că administratorii sunt proști. Poate pentru că au fost corupți. Poate pentru că RMGC a angajat firma de avocatură a mamei lui Șova. Poate pentru alte motive. Fiecare să judece cu capul lui. Cert e că de fraieri picăm toți.

Doar o vorbă de final: titlul este o parafrază după cel al studiului „Statul captiv la Roșia Montană”, despre care v-am mai vorbit, realizat în 2011 de un grup de cercetători de la ASE, pe care vă recomand să îl citiți.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *