Categories
Stiri

Ponta cu ordonanța pe ordonanță călcând

Guvernul-cu-cea-mai-solidă-majoritate, cel care a promis solemn că va respecta cu sfințenie rolul Parlamentului de legiuitor, își continuă fără scrupule veselia ordonanțelor de urgență. De la instalare și până în prezent, Cabinetul Ponta 2, că de el vorbim, a emis nu mai puțin de 30 ordonanțe de urgență, dintre care una în 2012 și 29 în acest an. Bonus, avem zilele acestea și prima angajare a răspunderii guvernului. Acestea se adaugă celor 81 de ordonanțe emise de Ponta 1 în cele aproape 8 luni de guvernare. Ne-am lămurit deci cât de mult îi pasă actualei puteri de rolul Parlamentului. Dincolo de chestiunea de principiu, să consemnăm cât de departe merge incoerența legislativă dată de acest mod heirupist de legiferare. 

OUG 96/2012 o fi ea singura din 2012 (a lui Ponta 2), dar are un istoric scurt și furtunos. A fost modificată succesiv prin alte două ordonanțe, 6/2013 (din 13 februarie) și 15/2013 (din 20 martie), și asta după ce a avut nevoie de două rectificări publicate în Monitorul Oficial, pe 28 decembrie și pe 15 ianuarie. Iar pe 29 martie a mai venit și legea de aprobare a ordonanței, care mai aduce o sumedenie de modificări, toate cu acordul Guvernului. Subiectul ordonanței este organizarea activității Guvernului. Cinic, putem spune că toate aceste modificări reflectă negocierile permanente pe putere între grupurile de interese din cadrul USL.

OUG 9/2013 (din 4 martie) a avut nevoie de completări semnificative, făcute prin norme de aplicare și proceduri emise succesiv pe 15, 18 și 29 martie, și nici acum nu aș fi convins că e funcțională (vorbim de vestita ordonanță cu timbrul de mediu).

OUG 12/2013 (din 6 martie) modifică pe ici pe colo și unele prevederi din OUG 19/2013 (din 19 februarie). E vorba de prelungirea unor termene, adică după ce a constatat mare urgență și nu mai putea să aștepte procedura legislativă normală, Guvernul a constatat că e la fel de urgent să mai aștepte puțin.

Aceeași OUG 12 amintită în paragraful anterior modifică și OUG 3/2013 (din 30 ianuarie). Aceasta din urmă vorbește despre arierate, iar mărul discordiei sunt datoriile autorităților locale. Am aflat zilele trecute din presă că în Parlament baronii au fost mai tari ca guvernul și că biata ordonanță 3 va suferi noi modificări în acest punct prin legea de aprobare.

Am lăsat la urmă culmea ordonanțelor, adică OUG 21/2013 (din 27 martie), prin care guvernul reglementează felul în care România își desemnează reprezentantul la CEDO. După ce a analizat atent și a sesizat o urgență fenomenală, primul-ministru a constatat ulterior că a neglijat acolo, un fleculeț, Constituția României. După reacția fermă a CSM, Ponta s-a căit, a pus mâna pe pix și cu mânuța lui a rugat frumos Avocatul Poporului să sesizeze CCR cu privire la neconstituționalitatea propriei ordonanțe. Mai mult, dovedind că își merită renumele de plagiator, Ponta a copiat textul sesizării din una similară făcută de președinte, după cum ne informează România Liberă.

În timpul ăsta, pe la Parlament zice că se discută despre revizuirea Constituției. Ce credeți, vor face ceva pentru a stăvili avântul la ordonanțe?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *