Categories
Stiri Tu cu cine ai vota

Steaguri găunoase

“Maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni simbolice şi, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă, arborând steagul Ţinutului Secuiesc.” Este declaraţia secretarului de stat în MAE maghiar Németh Zsolt. În replică, premierul Victor Ponta a declarat în cadrul şedinţei de guvern că România nu acceptă de la nimeni “obrăznicii” şi lecţii privind funcţionarea autorităţilor locale şi nici sfaturi privind arborarea steagurilor.

Dar de unde a pornit de fapt noua dispută? La emisiunea “Sinteza zilei” din 29 ianuarie de pe Antena 3 s-a discutat despre vandalizarea steagului României arborat în fața Prefecturii Municipiului Sf.Gheorghe. În loc să lase rezolvarea problemei pe mâna Poliției, așa cum ar fi normal, invitații au încercat să rezolve problema prin rechizitorii care au inflamat din nou spiritele. S-au pus din nou pe tapet nenumăratele procese pe care le-a deschis fostul prefect Codrin Munteanu Consiliului Local, Județean și Primăriei pentru arborarea steagului Ungariei, a Ținutului Secuiesc, pentru tablițele cu numele străzilor și pentru o mie de alte lucruri, unele justificabile teoretic dacă ne raportăm la lege, altele mai puțin. Căci, acolo unde legea e neclară, apar fel de fel de interpretări care te zăpăcesc. Exemplu: legea permite minorităților naționale să folosească simbolurile proprii, tradiționale la manifestările specifice. Totuși, steagul ținutului secuiesc este arborat pe Consiliul Județean Covasna și pe Primăria Sf.Gheorghe. Fostul prefect spune că acestea sunt instituții ale statului. Domnul președinte al Consiliului Județean, Tamás Sándor, că sunt instituții ale autorității publice locale, prin urmare legea nu se aplică. Cine are dreptate?

În orice caz, domnul Tamás Sándor a ținut să inflameze la rândul lui spiritele susținând în direct problema autonomiei, una care a fost atacată, firesc, din toate părțile. Totul s-a sfârșit cu intervenția de prost-gust a măscăriciului Antenei, Mircea Badea.

Ce nevoie a fost de toate aceste lucruri? Până la un punct, ințeleg sensibilitatea față de simboluri. Personal, consider că problema e pusă din nou fals.  N-am observat niciodata și nici nu mă interesează ce steaguri flutură pe instituțiile publice. Mi se pare mai important faptul că în județele cu pricina nu te poți angaja în administrația publică locală dacă nu cunoști limba maghiară. Mi se pare mai important că în fiecare an se duc lupte grele pentru ca singurul liceu teoretic românesc din Sf.Gheorghe să nu își diminueze numărul de clase de liceu, la presiunile Inspectoratului Județean. Mi se par mult mai importante o sumă întreagă de alte lucruri, decât acest război artificial al steagurilor. Dar, până la urmă, media reacționează la ce crede ea de cuviință și știm că aceste reacții depind mai mult de câteva puncte de rating în plus decât de educarea maselor și prezentarea unor știri în care să se regăsească cu adevărat problemele comunității.

Cât despre intervenția Guvernului maghiar (pentru că între timp se pare că Guvernul s-a identificat cu aceste declarații) ea e firească și scuzabilă. Gândiți-vă ca Ungaria are 10 milioane de locuitori conform unui referendum din 2008, din care au votat puțin peste 5 milioane de cetățeni la ultimele alegeri. Se pare că, odată cu cetățenia maghiară, secuii vor primi drept de vot în Ungaria. E drept, încă nu e clar, încă se discută, dar mi se pare firesc până la urmă să ai drept de vot  dacă ești cetățean al unei țări. Conform ultimelor estimări, peste jumătate de milion de secui au cerut cetățenia maghiară. Asta înseamnă jumătate de milion de voturi, adică 10% din numărul de votanți. O cifră uriașă, pentru care politicienii de la Budapesta merită să se lupte. Nici nu e de mirare că coaliția la guvernare Fidesz – KDNP încearcă să obțină aceste voturi.

Dar întrebarea de bază este: vrea minoritatea românească din ținutul secuiesc autonomie? Ei bine, teoretic nu i-ar displace o asemenea variantă. Statul român s-a dovedit un foarte prost administrator și nu sunt semne de imbunătățire a capacității administrative nici în guvernarea USL actuală. Problema e că o asemenea autonomie ar văduvi și mai mult drepturile, deja puține, de care beneficiază comunitatea românească din Covasna, Harghita și Mureș. O a doua problemă e legată de îndoiala sinceră că aceste județe se pot auto-gospodări din punct de vedere financiar, având în vedere sărăcia generalizată. Să nu uităm că PIB-ul pe locuitor al zonei este în jur de 4.000 de euro în timp ce PIB-ul României depășește 7.500 de euro pe cap de locuitor.

Una peste alta, dilema nu se va rezolva în fața televizorului, așa cum le place multora să creadă, ci prin negocieri. Dar de cele mai multe ori acestea sunt secrete, așa că așteptăm cu interes să fim puși, încă o dată, în fața faptului împlinit.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *