Categories
Stiri

Topul localităților “Trăiască și Înflorească”

La o privire foarte rapidă peste rezultatele alegerilor la nivel de secție de votare se pot observa 15 secții de votare în care votul pentru USL a depășit pragul de 95%.

Acesta este, așadar, topul secțiilor de votare USL-iste mult prea mult:

1. Pomezeu (SV 498 Bihor) 100% (secție de votare cu doar 56 de voturi)
2. Moșteni (SV 211 Teleorman) 99%
3. Vârtoape (SV 322 Teleorman) 99%
4. Moșteni (SV 210 Teleorman) 98%
5. Rădoiești (SV 258 Teleorman) 97%
6. Perișani (SV 324 Vâlcea) 96%
7. Isvoarele (SV 160 Giurgiu) 96%
8. Lungani (SV 494 Iași) 95%
9. Topana (SV 335 Olt) 95%
10. Cetate (SV 298 Dolj) 95%
11. Peretu (SV 229 Teleorman) 95%
12. Paulești (SV 233 Vrancea) 95%
13. Comana (SV 103 Giurgiu) 95%
14. Râca (SV 431 Argeș) 95%
15. Cetate (SV 300 Dolj) 95%

Mențiune specială pentru Zalha (SV 305 Sălaj), unde 95% dintre votanți au votat pentru candidatul PPDD.

Categories
Stiri

România la GRECO despre incriminarea faptelor de corupție și finanțarea partidelor politice

GRECO – Group of States Against Corruption – este un instrument de monitorizare a mecanismelor anti-corupţie în statele member ale Consiliului Europei (CoE) şi alte state asociate, iniţiat de CoE în 2009. Procedura GRECO include selectarea unor teme, analiza situaţiei, formularea de recomandări şi monitorizarea implementării acestora în statele membre. Runda a treia de evaluare a inclus două teme: incriminarea faptelor de corupție și finanțarea partidelor politice.

Rapoartele de evaluare cu privire la România au fost publicate în martie 2011 și ambele cuprind recomandări importante. Țara noastră avea termen iunie 2012 pentru a implementa recomandările. Guvernul (niciunul – Boc, Ungureanu, Ponta) nu a considerat necesar să informeze cetățenii și să se consulte cu ei cu privire la aceste obligații internaționale asumate în numele nostru. Rapoartele despre România, cu recomandări, se găsesc pe pagina GRECO.

Nu am urmărit evoluția situației (adică a implementării recomandărilor) pentru prima temă, dar dezbaterea publică a fost inexistentă. Nu știu dacă Ministerul de Justiție are ceva de raportat.

Autoritatea Electorală a încercat să facă ceva în legătură cu fințarea partidelor. A angajat consultanți, a făcut propuneri de modificare a legii, a organizat dezbateri – am scris despre aceste lucruri la acel moment. Partidele politice au absentat în acest proces și au blocat (toate, fără excepție) orice încercare de schimba lucrurile în bine. Dimpotrivă, Ponta a publicat recent o ordonanță de urgență care înrăutățește situația. Nu avem niciun progres de raportat.

Săptămâna aceasta, între 4 și 7 decembrie, a avut loc a avut loc a 58-a reuniune GRECO. Conform agendei, România a prezentat progresul făcut în implementarea recomandărilor, pe ambele teme ale celei de-a treia runde de evaluare. Oare ce a conținut această prezentare? Nu știm. Nu doar că subiectul a lipsit de pe agenda publică, dar instituțiile relevante au tăcut cu obstinație pe aceste teme. În fond, e doar corupție, ce mare lucru?

Categories
Stiri tu cu cine ai vota

București, colegiul D23

Tu cu cine ai vota? București, colegiul CD-23

alegeri decembrie 2012

Hotărât să trec de la vorbe la fapte, mi-am adunat curajul să evaluez candidații din colegiul meu uninominal.

Am căutat întâi adresa pe http://hartapoliticii.ro/ . A fost un pic mai complicat, pentru că numărul „9” corespunde la două colegii, în funcție de numărul blocului:D23: Șos. Alexandria – nr. 1, 4 – 16; bl. 1, 2, 3, L1, L2, L3, L4, PC2D20: Șos. Alexandria – nr. 7 – 15; bl. 1, 4, 5BIS, C11, 12, 21, 21BIS, 22. 

De aici probabil și confuziile de campanie electorală… Am aflat deci că sunt în colegiul D23 (deputați) care împreună cu D22 formează S10 (senatori).

Candidații din colegiul D23 sunt:

Iată mai jos ce am găsit la o căutare nu foarte amănunțită. Ca primă observație, niciunul dintre ei nu a candidat în D23 în 2008. Oana Niculescu-Mizil a candidat într-un colegiu alăturat (D20).

Dragos Ionita

  • Nu prea există informații despre el nici pe site-ul PPDD.
  • Am găsit pe cineva cu acest nume pe Facebook aici.
  • Conform Facebook, ar putea fi director de marketing, căsătorit, amator de mașini și… poze sexy.
  • Are o fotografie cu un candidat PPDD la Galați, ceea ce mă face să cred că profilul Facebook este al lui

Oana Niculescu-Mizil

  • A câștigat în 2008 colegiul D20 (aproape de D23).
  • Are prezență de doar 28% în Parlament, a votat diferit de partid doar în 1.60% din cazuri.
  • Este cunoscută ca având relații personale cu edilul sectorului 5, care este…
  • A fost (este?) soția unui om de afaceri libanez
  • Este nepoata unui înalt demnitar comunist

Teodor Dragan (PDL/ARD)

  • Are pagină de Facebook în calitate de candidat.
  • Este „inginer tehnician agronom” (cf. facebook), „născut și crescut în sectorul 5”.
  • Are o afacere și o situație financiară bună, este proprietar de terenuri.
  • Spune că nu a făcut afaceri cu statul.
  • Este trecut ca fiind „candidat nou” pe site-ul ARD.

Străuneanu-Gănguț Sorin (PRM)

  • Apare pe Youtube cu o înregistrare despre Basarabia.
  • Nu mi se pare că știe foarte bine ce vrea să facă („ideile vor veni pe parcurs”).
  • Mi-a lăsat o impresie generală neconvingătoare

Szekely Robert (UDMR)

  • Pare un nume comun, informațiile din Internet pot aparține altcuiva.
  • Apare ca fiind „coordonator de programe culturale în limba maghiară”.
  • Numele figurează ca beneficiar al mutării a 6810mp din extravilan în intravilan, aici.

Concluzie

Oferta este foarte săracă, singurul candidat cu ceva istorie (Oana Niculescu-Mizil) nu are o istorie care să îl recomande în continuare, vezi de exemplu prezența de 28%.

Răul cel mai mic ar putea fi, după mine, Teodor Dragan, deși încă nu îmi dau seama ce îl recomandă pentru înalta poziție din Parlament.

Varianta de rezervă

Există și varianta de rezervă: Varujan Pambuccian. Nu apare explicit, pentru că „Uniunea Armenilor din România” are colegiu național și apare în toate colegiile. Nu sunt armean, dar tipul este cu un cap peste media politicienilor de azi. Are viziune, susține industria IT (vezi reducerea de impozit pe venit pentru programatori). Este profesor de matematică/astronomie, dar și foarte bun orator, l-am ascultat de curând vorbind despre tehnologiile viitorului (precum 3D printing). A ținut sala electrizată două ore.

Spunea că minoritatea armeană continuă să scadă și s-ar putea să nu mai primească suficiente voturi pentru a intra în Parlament. Ca punct negativ, are o firmă de IT (“CCT SRL”) care a avut afaceri cu companii de stat. Prezența 42.26%.

Votul de blam

Varujan Pambuccian poate fi și soluția pentru „vot de blam”. Față de UDMR, există avantajul că nu are revendicări de autonomie și nici contra ANI nu am auzit să se fi pronunțat 😉

Indiferent de câte voturi primește Uniunea Armenilor, doar el intră în Parlament. Pe de altă parte, spre deosebire de un vot anulat, scade procentele celorlalți și tinde să reducă fotoliile de parlamentari alocate în plus. Se poate alege și altă minoritate … mică.

Cam asta am găsit eu, voi ce părere aveți?

Categories
Stiri

Modificarea procedurii de promovare la ICCJ, pe șest?

Ministerul Justiției a emis ieri un comunicat de presă care anunță că „procedura de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost modificată pentru a se scurta durata acesteia şi să fie reduse costurile pe care le implica.”

Cum vine asta, procedura a fost modificată? Procedura respectivă este trecută într-o lege, organică. Ca să modifici o lege, trebuie altă lege. Care trebuie trecută prin dezbatere publică, apoi discutată în Parlament, apoi verificată pentru a fi constituțională și în fine promulgată. Tot ce am văzut este un comunicat de presă al MJ care zice că „procedura a fost modificată”. Adică, cine a modificat-o? Doamna Pivniceru într-o seară, de capul ei? ICCJ știe?

E adevărat că, așa cum am sesizat chiar aici la colțul străzii, săptămâna trecută a apărut pe lista actelor ce ar putea fi incluse pe agenda guvernului o efemeră „ordonanță de urgență pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”. Zic efemeră, pentru că ulterior, pe lista actelor ce au fost discutate în ședința de guvern, nu mai apărea buclucașa ordonanță. Ne vom trezi cu ea în Monitorul Oficial (nu, nu este încă, am verificat), așa cum s-a întâmplat cu ordonanța CNA?

Îmi amintesc că atunci când guvernul Boc a vrut să își angajeze răspunderea pe o lege care modifica această procedură, printre cei mai vehemenți protestatari au fost chiar Mona Pivniceru și Asociația Magistraților, acuzând lipsa de dezbatere publică și neimplicarea CSM în decizie. Se vede treaba că din fotoliul de ministru dezbaterea publică nu mai contează.