Categories
Stiri

Pas cu pas. Sau cum să numeri de la 1 la infini

Poporul român, în inteligența sa nativă, a elaborat zicale pentru orice situație posibilă. În cazul de față, zicala potrivită este următoarea:

“Un prost aruncă o piatră în apă și zece înțelepți se chinuie să o scoată”

Cam așa poate fi descrisă România post-referendum 2012.

Ce știm foarte clar:

1. Legile sunt făcute atât de prost, încât fie le retragem diplomele ălora de le-au făcut, fie îi premiem pentru ingeniozitatea cu care și-au apărat interesele.

2. Românii sunt de două tipuri: (a) vii sau (b) morți. Doar românii vii au drept de vot.

3. Românii vii sunt de două tipuri: (a) adulți sau (b) minori. Doar românii vii adulți au drept de vot.

4. Românii vii adulți sunt de două tipuri: (a) în deplinătatea capacităților mintale sau (b) care și-au pierdut cumva și cândva o parte însemnată a acestora. Doar românii vii adulți în deplinătatea capacităților mintale au drept de vot.

5. Românii vii adulți în deplinătatea capacităților mintale sunt de două tipuri: (a) cei cărora nu li s-a anulat temporar sau definitiv dreptul de vot și (b) cei cărora li s-a anulat temporar sau definitiv dreptul de vot. Doar românii vii adulți în deplinătatea capacităților mintale și cărora nu li s-a anulat temporar sau definitiv dreptul de vot au drept de vot.

6. Românii vii adulți în deplinătatea capacităților mintale și cărora nu li s-a anulat temporar sau definitiv dreptul de vot sunt de trei tipuri: (a) cei cu domiciliu în țară și care locuiesc la acel domiciliu, (b) cei cu domiciliu în țară dar care nu locuiesc la acel domiciliu, indiferent de durata absenței de la domiciliu și (c) cei care nu mai au domiciliu în țară. Cele trei categorii au drept de vot.

Am identificat, așadar, cine sunt românii cu drept de vot: 6a, 6b și 6c.

Intră în scenă listele electorale permanente, cele care sunt folosite pentru a calcula dacă un cvorum a fost atins sau nu. Din câte am înțeles eu, pe aceste liste se află românii de tipul 6a și 6b, în timp ce românii de tip 6c nu se află pe aceste liste și nu se iau în calcul.

Cum se calculeaza numărul de români? Simplu, în șase pași:

A. Se pornește de la lista cu toate CNP-urile aflate în circulație (ministerul de interne?).

B. Se scot din această listă toate CNP-urile românilor morți (ministerul de interne?).

C. Din rest, se scot din această listă toate CNP-urile românilor sub 18 ani (ministerul de interne?).

D. Din rest, se scot toate CNP-urile românilor care sunt lipsiți de discernământ (ministerul sănătății?).

E. Din rest, se scot toate CNP-urile românilor care au dreptul de vot suspendat temporar sau permanent (ministerul justiției?).

F. Din rest, se scot toate CNP-urile românilor care au domiciliul stabilit în străinătate (ministerul de interne?).

G. Gata lista.

Restul e doar circ și, din păcate, e circ de proastă calitate.

PS: verificați și voi și corectați dacă nu am greșit pe undeva.

PPS: Poate se găsește și un grafician să facă un infograph pe înțelesul politicienilor și privitorilor de A3.

(Later edit: am modificat două sintagme care se refereau într-o manieră nepotrivită la persoanele cu probleme psihice. Scuze pentru formulările inițiale și mulțumiri celui care mi-a atras atenția asupra faptului că în încercarea de a scrie “frumos” am trecut dincolo de frumos și am ajuns în ofensator. Claudiu.)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *