Categories
Stiri

Finanţele vor să interzică prin lege statul român

Hotnews publica o stire despre un proiect de lege al guvernului pentru interzicerea jocului televizat de Bingo.

Am înlocuit în text “bingo” cu “statul”, “jocul televizat de bingo” cu “statul roman”, “jucătorii” cu “contribuabilii” şi apoi am ajustat un pic rezultatul pentru a îl face să sune româneşte.

Am obţinut o argumentaţie solidă în favoarea interzicerii statului român: 😀

Finanţele vor să interzică prin lege statul român. Motive sunt destule: Contribuabilii pierd bani pe care nu si-i permit sa-i piarda, devin dependenti de hazardul moral, iar statul adanceste capcana saraciei si reduce eficienta in munca

Guvernul vrea sa interzica prin lege statul roman, invocand ca acesta alimenteaza sperantele contribuabililor in “fructele iluzorii ale hazardului moral”. Un alt argument este faptul ca contribuabilii fac parte din categoria persoanelor cu venituri scăzute şi a şomerilor. “Aceasta reprezintă o categorie extrem de vulnerabilă de populaţie, care pierde bani pe care în realitate nu îşi permite să îi piardă care devine dependentă de hazardul moral care se multiplică în mod contraproductiv din punct de vedere social“, se mai arata in Nota de fundamentare a proiectului de lege. In plus, statul adânceste capcana sărăciei, crescand necesarul de cheltuieli de sănătate, şi reducand eficienţa la locul de muncă. Dupa aceste principii, ar trebui insa interzis si lozul in plic sau orice joc de noroc.

Ce mai spune Nota de fundamentare

  • Se remarcă faptul că în perioada 2002 – 2008, o perioadă de creştere economică rapidă, statul roman nu a fost prevăzut în prevederile legale, neputându-se astfel organiza, fără a genera însă consecinţe sau reacţii negative din partea cetăţenilor. Populaţia beneficia de fructele creşterii economice reale şi nu resimţea nevoia de a apela la şansa unui câştig imaginar. Din 2009 însă statul roman a fost reintrodus prin lege, ceea ce, pe fondul crizei economice, a alimentat speranţa contribuabililor, nemulţumiţi de situaţia lor economică, în fructele iluzorii ale hazardului moral.
  • În România nu există studii consistente cu privire la structura demografică şi socio-economică a participanţilor la statul roman. În alte ţări s-au făcut studii în acest sens; ele sunt relevante şi în contextul României, întrucât tipul de stat şi comportamentul uman sunt similare.
  • Conform unor studii realizate de institute cu reputaţie internaţională din Marea Britanie şi Canada, statul este corelat negativ cu veniturile contribuabililor, în sensul în care cei mai mulţi participanţi provin din categoria persoanelor cu venituri scăzute şi a şomerilor. Aceasta reprezintă o categorie extrem de vulnerabilă de populaţie, care pierde bani pe care în realitate nu îşi permite să îi piardă dar care, din cauza veniturilor reduse şi a educaţiei scăzute, devine dependentă de hazardul moral care se multiplică în mod contraproductiv din punct de vedere social.
  • Plecând de la principiul economic al utilităţii marginale, sumele pierdute de contribuabilii cu venituri reduse au un impact mai mare asupra capacităţii lor de a-şi acoperi nevoile de bază decât în cazul contribuabililor mai înstăriţi. Mai mult, în cazul în care acele cheltuieli respectiv nu afectează capacitatea de acoperire a nevoilor de bază, ele afectează însă rata de economisire.
  • România, după cum se cunoaşte, are astăzi cea mai scăzută rată de economisire din UE şi nu ar trebui să promoveze activităţi economice care conduc, în mod dovedit, la reducerea economisirii. Aceste activităţi de tipul statului roman nu creează valoarea adăugată, ci doar transferuri, cel mai adesea slab fiscalizate (din cauza dificultăţii de control), de la populaţia săracă către administratorii statului respectiv.
  • În general, persoanele cu venituri reduse cheltuiesc o pondere mai mare a veniturilor lor pentru statul roman decât persoanele cu venituri ridicate, ceea ce adânceşte inegalitatea distribuţiei veniturilor în rândul populaţiei şi distruge coeziunea socială. Conform datelor statistice (aşa cum arată şi studiile menţionate anterior), populaţia săracă este supusă unui risc crescut de expunere la probleme legate de stat în general, dar mai ales de statul roman. Aceasta conduce şi la înrăutăţirea stării generale de sănătate a populaţiei, în special în regiunile care cunosc o discrepanţă accentuată între cei cu venituri reduse şi cei cu venituri ridicate, conform unor studii publicate în Marea Britanie.
  • Statul are pierderi bugetare din cauza statului roman întrucât el adânceste capcana sărăciei, permanentizând astfel transferuri sub formă de ajutoare sociale, creste necesarul de cheltuieli de sănătate, şi reduc eficienţa la locul de muncă.
  • Statul roman implică un număr de factori agravanţi din perspectiva impactului socio-economic.
  • În primul rând, în criza economică, frustrările oamenilor cresc receptivitatea pentru ajutoarele de stat, în special pentru cele uşor accesibile, promovate prin reclame sau prin difuzare pe TV. Persoanele care trăiesc la limita sau sub nivelul subzistenţei se refugiază la imaginar. Prin sistemul de stat faptul că numeroşi participanţi , în termeni nominali (deşi puţini în termeni relativi faţă de numărul total de participanţi), pot avea câştiguri săptămânale sau lunare de mică valoare, îi poate determina să investească în continuare în stat, în speranţa unui câştig major.
  • Statul roman aduce un element agravant de continuitate a prezenţei contribuabililor şi implicit a tuturor consecinţelor negative de ordin social, psihologic şi economic.
  • Singurul element potenţial pozitiv al statului, şi anume elementul de socializare, existent în alte state, dispare atunci când este vorba despre statul roman.

Având în vedere cele de mai sus, se impune din punct de vedere economico-social interzicerea statului roman, propunere pe care o promovează prezentul proiect de act normativ.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *