Categories
Stiri Tu cu cine ai vota

Cvorumul la referendum și dreptul de vot

Discuția despre validarea Referendumului se învârte în jurul articolului 5, alineatul (2) din Legea Referendumului, care spune că:

Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Numărul respectiv este de 18.292.514 persoane, așa cum ne arată Biroul Electoral Central. Folosind strict litera legii, Curtea nu poate decât să constate că s-au prezentat la urne mai puțini alegători și să invalideze Referendumul.

Totuși, USL (sau măcar partea ei liberalo-conservatoare) dorește să convingă Curtea că termenul de referință – listele electorale permanente – trebuie înlocuit cu un altul, o estimare a numărului de votanți pe baza datelor de recensământ corelate cu alte date ale Ministerului de Interne.  La acest punct Curtea ar trebui să spună simplu stop! Intrați pe teritoriul drepturilor fundamentale și nu avem ce discuta. USL dorește ca dintr-o trăsătură de condei să retragă arbitrar dreptul de vot unor cetățeni, fără a avea vreo dovadă că aceștia ar fi decedați sau decăzuți din drepturi. Haideți să urmărim logica alcătuirii listelor electorale permanente. 

La fiecare scrutin (alegeri sau referendum), listele electorale permanente sunt extrase, de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Administrației și Internelor, din Registrul Național pentru Evidența Persoanelor și comunicate Biroului Electoral Central și primăriilor.

Sursa datelor este deci Registrul Național pentru Evidența Persoanelor. Cetățenii români sunt introduși sau radiați din Registru după reguli foarte stricte. Intrarea în baza de date se face la naștere sau la dobândirea cetățeniei, iar ieșirea la deces, la renunțare sau la pierderea cetățeniei. Numărul celor ce dobândesc cetățenia pe parcursul vieții este nesemnificativ raportat la numărul total de cetățeni. Pentru cei ce au dobândit cetățenia prin naștere, singurele căi de ieșire din Registrul Național sunt decesul sau renunțarea benevolă la cetățenie, conform articolului 5, alineatului (2) din Constituție:

Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.

Aceste situații (deces, renunțare) sunt dovedite prin documente juridice (certificat de deces, declarație de renunțare) în absența cărora nimeni nu poate fi scos din Registrul Național.

Acum să ne uităm cine are drept de vot, lucru pe care îl lămurește articolul 36 din Constituție:

(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.

(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

Situațiile de la punctul (2) sunt și ele dovedite prin înscrisurile legale corespunzătoare. Cu alte cuvinte, Direcția pentru Evidența Persoanelor face o operațiune simplă, definită de parametri foarte riguroși: din lista tuturor cetățenilor români (Registrul Național), îi extrage pe cei în vârstă de peste 18 ani și care nu sunt în situație de pierdere a drepturilor electorale. Astfel aflăm dimensiunea și componența corpului electoral.

USL aduce în discuție o altă bază de date, cea a Institutului Național de Statistică (INS), rezultată în urma recensământului. Însă INS aplică o altă metodă, care nu ține cont de documente legale justificative, ci de declarațiile cetățenilor. Mai mult de atât, INS nu numără cetățenii, ci populația stabilă, care sunt două concepte diferite. Un cetățean plecat de mai mult de un an în străinătate nu mai este înregistrat în populația stabilă, dar este în continuare cetățean, conform art. 5 din Constituție, și are toate drepturile, inclusiv cel de vot. Nimeni nu îi poate retrage arbitrar cetățenia și drepturile.

USL susține că prin aplicarea acestei metode un număr de cetățeni, care nu se regăsesc în baza de date a INS ar trebui radiați și din listele electorale permanente. Dar există o legătură biunivocă între listele electorale și Registrul Național pentru Evidența Persoanelor și prin urmare radierea din listele înseamnă radierea din Registru.

Stop! Radierea din Registru taie accesul persoanei la drepturile sale, îi anulează calitatea de cetățean. Nu ne jucăm cu așa ceva. Aici nu mai vorbim de numere, de situații generale, de statistici. Vorbim de indivizi și de drepturile lor. Radierea din Registru se face numai și numai individual, nu colectiv, și numai și numai în baza unor documente legale justificative. Altfel, se săvârșește un abuz grav împotriva drepturilor fundamentale ale persoanei, cea mai gravă încălcare a Constituției, anularea arbitrară a calității de cetățean.

Altfel spus, dacă USL dorește să reducă dimensiunea corpului electoral, atunci pentru fiecare individ în parte pe care îl dorește eliminat din listele electorale trebuie să aducă documente cu valoare juridică prin care să dovedească fie decesul, fie renunțarea benevolă la cetățenie a individului respectiv. Este singura cale constituțională prin care unei persoane i se poate retrage calitatea de cetățean.

Atenție, nu spun că Registrul Național este adus la zi. Este foarte posibil să existe erori și întârzieri nepermise în actualizarea datelor. Este necesar și binevenit un efort de îmbunătățire a întregului sistem de evidență a populației, care să țină cont și de rata ridicată a migrației. De asemenea este necesar și un registru electoral construit separat. Însă aceste activități trebuie făcute așezat, în timp, cu mare grijă pentru a nu fi lezate drepturile nimănui.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *