Categories
Stiri

Revanșa

USL a adunat destule frustrări în opoziție. Războiul permanent cu Băsescu a fost în general câștigat de președinte. Acesta nu este deloc un învingător civilizat, ci le-a râs de fiecare dată în nas învinșilor, făcându-le adesea în ciudă. Nu e deci de mirare că primul loc pe agenda noului guvern îl ocupă revanșa. Răzbunarea înseamnă deopotrivă înlăturarea pedeliștilor și acces la resurse și se împarte diverselor grupuri de susținători pe mai multe canale.

Undeva în fundal are loc marea operațiune de împărțire a prăzii între grupurile de interese ale baronilor din cele două partide. Discret, departe de ochii publicului – fără să includem aici minoritatea celor care se informează din mai multe surse – se împart agenții guvernamentale, posturi în aparatul central și lucruri mai mărunte precum inspectorate școlare. În acest puzzle apar și răzbunările și obsesiile personale, cum este răfuiala lui Ponta cu „tata lu’ Roberta”. Deocamdată se încearcă păstrarea aparențelor, dar răbufnesc lipsa de scrupule, spre exemplu restaurarea dijmuirii profesorilor în favoarea sindicatelor, eliminarea unei întregi Comisii de etică ce ar fi putut să dea un verdict onest, dar împotriva unuia din gașcă, sau mici decizii administrative pentru joaca preferată a lui Ponta jr. După alegerile locale și în liniștea vacanței de vară mă aștept la reașezarea lucrurilor la nivel local.

Pentru mentorul Năstase și alți „justițiabili” se împarte „dreptate”, adică imunitate în fața legii. Dosarul „Trofeul Calității”, aflat la al optulea termen al recursului, este poligonul de test. Dincolo de achitarea lui Năstase, armata de avocați construiește argumente juridice pentru o selecție arbitrară a magistraților, în funcție de numiri, delegări, decrete, în general aspecte procedurale care pot fundamenta decizii administrative. Simultan, magistrații care au arătat curajul de a-l acuza pe Năstase sunt puși la zid în presa prietenă, cu nume și prenume, cu porecle precum „judecătoarea neagră”. A fost activat și Avocatul Poporului, cu o cerere neașteptată în aceeași direcție. Mă aștept ca după expirarea mandatelor procurorului-general și al șefului DNA să fie numiți doi magistrați ascultători care să coordoneze o epurare a sistemului și un asalt pentru controlul CSM și ICCJ.

Nu au fost uitați nici „opiniștii” de serviciu, cei care în articole și emisiuni TV au susținut lupta mediatică a USL. Lor li se oferă dulcea răzbunare împotriva celor ce au altă opinie. Acesta este sensul urgenței cu care sunt atacate țintele relaiv facile și marginale interesului public, dar care au o încărcătură simbolică importantă: IICCMER (Tismăneanu și echipa), ICR (Patapievici și echipa) și TVR (cu țintă pe „opiniștii” apropiați lui Băsescu). Într-un exces de sinceritate, Mircea Diaconu a explicat că e vorba de locuri unde „s-au strâns o parte din intelectualii romani care au împărțit societatea în două: cei care sunt cu Traian Băsescu și cei care sunt împotriva sa”. Adică schimbarea nu are legătură atât cu performanțele instituției cât cu opiniile oamenilor ce lucrează acolo. Funcțiile astfel eliberate revin, firesc, celor ce susțin USL.

Am lăsat la final lupta politică. Obiectivul declarat al liderilor USL și al alaiului de urători este nimicirea dușamnului, distrugerea PDL și mai ales a lui Băsescu. Este profund nedemocratic, dar nu mai contează, va fi urmărit până la capăt. A trecut concentrarea pe alegerile locale și sforarii USL lucrează deja la atragerea unor dezertori din PDL pentru a menține majoritatea în ambele Camere, în condițiile trecerii unor parlamentari în administrația locală. Probabil că până la finalul sesiunii actuale vom asista și la mazilirea Robertei Anastase din fruntea Camerei, într-un fel sau altul. Mă aștept și ca în până în toamnă lui Blaga să i se facă o ofertă de nerefuzat, urmând ca, în funcție de răspuns, președintele Senatului să își redefinească opțiunile ideologice sau să fie schimbat.

Și ajungem la Băsescu. Suspendarea președintelui este doar o chestiune de găsirea sau forțarea unei proceduri. La limită, poate să însemne și aducerea sub control a Curții Constituționale. Deocamdată, Băsescu este antrenat în războaie de uzură și în Parlament sunt încercare variante precum scoaterea de sub controlul CCR a hotărârilor Parlamentului sau modificarea legii referendumului. Presupun că undeva în spate au loc negocieri cu și presiuni asupra judecătorilor CCR. Mă aștept să se ajungă la o „soluție” până la finalul anului. Sper doar să nu ajungem în situația Ucrainei, cu un Băsescu aruncat în vreo pușcărie după un proces ridicol, doar pentru a potoli setea de răzbunare.

Am putea fi tentați să zicem că în sfârșit, după tăierea tuturor capetelor și finalizarea tuturor răzbunărilor, se termină și circul și guvernul USL, reconfirmat prin alegeri, se va pune pe guvernat. Dar ce va mai rămâne de guvernat?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *