Categories
Stiri

Dezamagirea de a locui si a te fi casatorit in sectorul 3, Bucuresti, Romania


Povesteam in articolul precedent ce te paste daca vrei sa iti schimbi cartea de identitate in sectorul 3 Bucuresti, la sectia 13. Ceea ce nu v-am spus este cum am ajuns in aceasta situatie:). Vine un moment din viata unui om, cand se uita la persoana de alaturi, cantareste bine plusuri si minusuri, si decide ca si-a gasit perechea. Pasul urmator este oficializarea relatiei.

Cauti pe site-ul primariei sector 3 la acte necesare, fara succes. Incerci sa folosesti motorul de cautare al site-ului, nu iti returneaza nimic. Noroc cu site-urile despre casatorii, ai intr-o pagina aproape tot ce iti trebuie. Hm, mai e ceva, niste prieteni casatoriti recent la acelasi sector spun ca functionarul de la starea civila vroia ca actele sa fie depuse cu fix 10 zile inainte de data casatoriei, desi intervalul este de minim 10 zile, maxim 14 zile(altfel iti expira certificatul medical prenuptial). Pai sa sunam la starea civila. Iti confirma un functionar ca intervalul este 10-14 zile.

Strangi toate actele necesare pe care le ai prin casa. Mai ai nevoie de certificatul medical pre-nuptial si timbre fiscale. Timbre iei de la cel mai apropiat oficiu postal. Pentru certificat trebuie sa programezi recoltarea de sange, si radiografia pulmonara. Cum certificatul medical trebuie sa fie depus odata cu restul actelor in cel mult 24 de ore de la obtinere (de ce?) si este valabil doar 14 zile (de ce?), efectuezi recoltarea de sange, astepti rezultatul (e bine, nu aveti SIDA, nu aveti sifilis, va puteti casatori), apoi ca sa nu pierzi timp, radiografia si vizita orice medic de familie in aceeasi zi. Afli ca radiografia afecteaza fatul, si ca ar fi bine ca viitoarea sotie sa nu fie insarcinata. Viitoarea sotie iti confirma ca asa este, basca faptul ca minim 6 luni nu e bine sa te gandesti la un copil. Nu te poti abtine sa te intrebi de ce te pune statul sa faci radiografie pulmonara ? Mai ales ca doctorii iti recomand sa eviti radiografia fara rost, si trebuie sa semnezi un act cum ca stii ce te paste si vrei sa fii radiografiat pe proprie raspundere.

Pleci de la medic cu dosarul complet, te duci direct la starea civila. Hm, arata frumos cladirea pe dinafara, proaspat varuita, curte ingrijita. Intri, inauntru nu mai e asa grozav, cladirea are o varsta, ceri formular. Doamna care primeste actele este ocupata, te ia in primire o acritura. Capeti formular, iesi afara, completezi. Cat completezi, vezi un domn de varsta a treia, in baston, intreaba unde sa mearga la declarat decese. Dupa privire iti dai seama ca este vorba de sotia dumnealui. Ti se rupe inima vazand ca trebuie sa se duca la etaj, pe niste scari-melc de lemn, in baston. Nu s-a gandit nimeni la faptul ca decesele de obicei le declara cei mai in varsta. Cu carucior clar nu poti nici macar ajunge la parter, ca este un parter inalt. Nu te poti gandi la ciclul vietii, tu esti cu viitoarea sotie sa te casatoresti, domnului i-a expirat contractul cu clauza „pana cand moartea ne va desparti”.

Treci peste asta, termini de completat, intri inauntru. Doamna care primeste actele este mult mai draguta. Chiar stie pe cineva din bloc cu viitorii socri, noi nu cunoastem persoana. Verificam toate actele, e nemultumita de niste completari (formularul are niste exprimari cam evazive) , acopera cu un corector cu pasta, completam corect, e  totul in regula. Ne intreaba cand vrem sa ne casatorim. Oricand, raspundem. Acceptam fara cracnire ziua si ora, spre mirarea doamnei. Ne sfatuieste sa venim cu cel putin jumatate de ora inainte de casatorie, impreuna cu martorii si cu buletinele. Dam sa plecam, ne intreaba de dosar plic. Replicam faptul ca nu este specificat nicaieri ca este nevoie. Pai cum, nu ne-am gandit, ca la asa acte e nevoie de dosar? Hm, am inteles, se simte lipsa de „atentii”. Ti se cam pune pata, te gandesti la niste raspunsuri acide, mai ales ca s-a bagat si acritura pe fir. Nu vrei sa iti strici ziua, mai dai 2 replici semi-politicoase si pleci.

Vine ziua semnarii contractului, te prezinti cu toata lumea. Depui cele 4 buletine (ale voastre + martorii) in camera unde se va oficia toata tarasenia. Ei, da, arata decent camera, o sa iasa frumoase pozele. Esti rugat sa stai pe aproape, ca vei fi strigat cand iti va veni randul. Esti strigat, intri in anticamera. Viitorul cumnat te face atent la fotograful aciuat la oficiul starii civile. Intri, si o doamna incepe sa dea ordine, care unde sa se aseze. Banuind ca este „fotograful” intrebi cu ce ocazie, ca nu prea intelegi. Viitoarea sotie iti face semn ca e OK, ar cam vrea sa faca poze. Treci peste faptul ca nu s-a prezentat si nu ti-a cerut acceptul, strangi din dinti si o ignori. Lumea se aseaza in jurul vostru dupa indicatiile fotografului. Ceremonia e scurta, bla-bla, „DA!”, bla-bla, „DA!”. Semnezi, sub tirul indicatiilor pretioase ale fotografului despre cum sa stai. Iti reprimi replicile, de dragul sotiei. Felicitari, poze. Iesi afara, pe scari confetii, flori, orez, grau. Te intampina alt fotograf, iti creste tensiunea, il trimiti la plimbare. Te mai linistesti cand iti spune ca este cu doamna de dinauntru.

Nelipsitul si enervantul acordeonist polueaza fonic aerul. Il ignori, l-a luat taica-tu in primire, dupa 2 minute scapi de el. Sampanie, bomboane, poze. Fotograful de afara, un tanar simpatic, ne mai face cateva poze, si cu aparatul lui, si cu ale noastre. Placut impresionat de atitutindea lui, decizi ca vrei totusi sa iti scoata pozele. Mergi la doamna fotograf inchizitionala din primarie, sa dai un avans, ceva. Intre timp, fotograful cuplului de dupa noi, intra in sala. Ofiterul starii civile ia foc, il face cu ou si cu otet. Intelegi ca doamna fotograf  „cotizeaza” la functionarii starii civile, pe cand respectivul domn, nu. Tariful pentru poze este 100 Ron. Achiti, nu primesti chitanta, doar o carte de vizita, cu mentiunea in creion pe verso cand sunt gata pozele. Te sui in taxi si pleci acasa.

Vine ziua ridicarii pozelor. Suni in prealabil sa verifici ca poti avea pozele si pe CD, nu numai fizic, ti se spune ca e OK. Esti prea prins cu serviciul, nu ai timp, se duce sotia. Ajungi seara acasa, afli de la sotie ca de fapt pentru ca sa i se dea CD-ul cu poze a trebuit sa mai scoata 40 ron pentru 10 poze. Te uiti pe CD, 27 de poze, doar de afara. Unde-s restul? Pai stai, ca cele dinauntru sunt pe film, poftim filmul. Bine, si fotografii au sters pozele din baza de date cum am cerut ? Bineinteles ca nu! Speri doar sa fi luat act de faptul ca nu ne-am dat acceptul sa ne foloseasca pozele. Faci un calcul sumar, te-a costat cam 4.2 ron pe poza fizica. Nu-s foarte reusite pozele. Compari cu pozele facute cu aparatele proprii, constati ca sunt mult mai reusite. Nici sotia nu a primit chitanta.

Iata cum iti poate fi stricata una dintre cele mai frumoase zile din viata de catre o administratie proasta, care permite ca in spatiile publice in care isi desfasoara activitatea sa fie agasati si inselati contribuabilii din ale caror taxe isi primeste salariile. Se mai mira una lume de ce scade natalitatea si emigreaza tinerii. Nu ca functionarilor le-ar pasa, au mai usurat niste fraieri de bani. Ba nu, imi cer scuze, au scurtat drumul TVA-ului de 24%, a ajuns direct in buzunarele lor. Hm, si primarul sectorului 3 se mai doreste reales, la al 3-lea congres, pardon mandat?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *