Căpșunarii, cum li s-a zis. Nu voi conteni să repet o știre de ăsta vară, confirmată de Banca Națională a României: “românii care lucrează peste graniţă au trimis anul trecut în ţară 4,2 miliarde de euro, adică mai mulţi bani decât au investit străinii la noi“.Acest fapt economic ar trebui recitat zi-lumină de fiecare ministru și secretar de stat din guvern, de fiecare funcționar public, nu numai cei din BNR. Ce facilități bancare li se oferă, măcar la transferurile acasă? Ce ajutoare de stat, precum marilor investitori? Ce tratament, ce asistență, ce logistică, din partea Statului Român? Nici măcar formulare și ștampile de vot nu merită.
Nicio strategie guvernamentală n-ar trebui să-i ignore pe cei trei milioane de expați români. Cei trei milioane de refugiați români. Care mai sunt încă o dată umiliți pe unde locuiesc că deh români buluc la coadă, ăștia nu știu să se organizeze decent… Iar ai lor oficiali mândri că sunt români cu post prin ambasadele României mai pun și poliția pe ei. Imaginile, clipurile din Paris, Londra, Munchen, Bruxelles etc. le-ați văzut.
În acest primul tur al alegerilor prezidențiale, Guvernul Ponta a ținut să-și arate recunoștința față de “investitorii străini” cei mai importanți în și din România. De acasă, unde pe fundalul unor proteste spontane se aude o scandare nouă: “Democrație, nu oligarhie!”
