Categories
Stiri

CSM și aritmetica

Constituția României zice așa:

ARTICOLUL 133: Rolul şi structura

[…]      (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. […]

Legea nr. 317.2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii spune că:

Art. 24 – (1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la art. 3 lit. a), care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit. […]

 Și acum să calculăm:

  • în fiecare an un procuror trebuie să aibă o funcție de conducere, fie președinte, fie vicepreședinte
  • niciun procuror nu poate să aibă aceeași funcție (președinte sau vicepreședinte) de două ori
  • sunt 5 procurori în CSM
  • sunt șase ani de mandat

Un pic de aritmetică ne arată că cel puțin într-un an nu mai avem procurori disponibili pentru funcția de vicepreședinte, deci aceasta va fi ocupată de un judecător. Prin urmare, președintele CSM va fi un procuror.

Acest rezultat poate fi combătut teoretic prin două argumente:

  1. Interpretarea prevederii Constituționale „nu poate fi reînnoit” în sens rusesc, adică nu poate să aibă două mandate consecutive, dar poate să revină în funcție dacă stă un an pe bară. Sper să fim suficient de maturi să nu forțăm astfel de limite ale textului fundamental.
  2. Calculul cinic că un procuror poate să plece din CSM după ce a fost vicepreședinte, iar înlocuitorul lui să aibă posibilitatea să ocupe acest post. Aceasta este însă o situație excepțională, în mod normal ne așteptăm ca toți cei aleși să își ducă mandatul la bun sfârșit. Nu putem să generalizăm o situație particulară.

Cu aceste calcule și în absența altor argumente potrivnice, mi se pare evident că cel puțin o dată într-un mandat de șase ani președintele CSM va fi un procuror. Nu este o opțiune, ci o obligație ce rezultă din textul legii. Și atunci de ce se dau unii judecători de ceasul morții cum că e inacceptabil așa ceva? De ce ministrul justiției numește anormală o situație ce rezultă ca fiind obligatorie din lege?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *