Categories
Stiri Tu cu cine ai vota

Câteva precizări necesare despre listele electorale

Discuțiile din ultima vreme au arătat că ne confruntăm cu o mare confuzie legată de listele electorale, numărul de cetățeni și felul cum se calculează acesta. Problemele sunt date de legislația confuză, de comunicarea proastă a autorităților și de informațiile eronate transmise, intenționat sau nu, de cele două tabere politice. Simt nevoia să fac câteva precizări pe această temă.

1. Cine gestionează listele electorale permanente?

Referința legală valabilă pentru Referendum este Legea nr. 35/2008, așa cum arată Hotărârea nr. 34 a Biroului Electoral Central (BEC). Legea în cauză cuprinde un întreg capitol cu privire la gestionarea de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a registrului electoral și a listelor electorale, dar conform dispozițiilor tranzitorii din art. 73, aceste prevederi intră în vigoare doar la alegerile parlamentare din 2012, până atunci fiind valabile prevederile următoare:

Art. 73 – (1) Prevederile prezentului titlu referitoare la Registrul electoral naţional se aplică începând cu alegerile parlamentare din 2012.
(2) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative selectează şi prelucrează datele privind cetăţenii cu drept de vot cuprinse în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, tipăreşte şi pune la dispoziţia primarilor listele electorale permanente, în două exemplare. Actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unităţii administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor. Termenul de punere la dispoziţia primarilor a listelor electorale permanente de către Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor este de 45 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor.

(4) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pune la dispoziţia primarilor, în 3 exemplare, copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegătorii din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se predau de către primar, în două exemplare, pe bază de proces-verbal, preşedintelui biroului electoral al fiecărei secţii de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în ziua alegerilor. Al treilea exemplar al copiei se păstrează de către primar.

Între timp, numele ministerului a devenit Ministerul Adminitrației și Internelor, iar cel al direcției specializate este Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administratea Bazelor de Date. Aceste structuri sunt principalele responsabile, iar în secundar administrația publică locală.

Citarea unor alte surse legislative, aplicabile în alte contexte, provoacă confuzie și este de evitat.

2. Dreptul de vot

Dreptul de vot este unul fundamental, conform Constituției. Atât timp cât o persoană are cetățenie română are drept de vot, cu excepția unor situații foarte clar definite în lege: incapacitate mentală, restrângerea drepturilor prin decizie judecătorească (ca pedeapsă pentru încălcarea legii).

Cetățenia dobândită la naștere nu poate fi retrasă, prin urmare nici dreptul de vot. Orice forme de vot cenzitar (bazat pe venit sau pe plata unor impozite), limitat la domiciliu în România, sau limitat de educație formală sau teste de orice fel (de cunoștințe, de inteligență etc.) sunt neconstituționale și nu trebuie luate în mod serios în discuție.

Am scris mai multe în articolul despre Cvorumul la referendum și dreptul de vot.

3. Cum se alcătuiesc listele electorale?

Așa cum arată fără echivoc articolul citat mai sus, sursa de informație este Registrul Național pentru Evidența Persoanelor. Aspectele cele mai importante de notat sunt:

  • în Registru sunt trecuți toți cetățenii României, indiferent dacă locuiesc în țară și străinătate, indiferent în ce localitate au domiciliul stabil
  • intrarea în Registru se face la naștere sau la dobândirea cetățeniei
  • scoaterea din Registru se face la deces sau la renunțarea benevolă la cetățenie. Este explicit interzis în Constituția României anularea administrativă a cetățeniei dobândite prin naștere. Trebuie deci să existe documente juridice justificative (declarație de renunțare la cetățenie sau certificat de deces)
  • schimbările de domiciliu, schimbările de stare civilă, deciziile judecătorești de restrângere a unor drepturi, toate apar ca mențiuni în Registru, fără a conduce la eliminearea înregistrării respective

Pentru că există o legătură biunivocă explicită între Registru și listele electorale, și acestea din urmă cuprind toți cetățenii. Orice încercare de a elimina din listele electorale o persoană pentru motive de tipul „e în străinătate, nu se mai întoarce”; „s-a mutat din localitate”; „nu știm pe unde e” sunt nu doar ilegale, dar și neconstituționale.

4. Ce înseamnă actualizarea listelor electorale?

Fără să intrăm în multe detalii tehnice, cele mai importante operațiuni sunt următoarele:

  • semnalarea cazurilor de deces. Persoanele care au murit sunt eliminate din Registrul Național și prin urmare și din listele electorale
  • semnalarea schimbărilor de stare civilă (căsătorii, divorțuri, schimbare de nume). Numele persoanelor respective se actualizează și rămân în lista electorală din localitatea lor.
  • semnalarea schimbărilor de domiciului. Se actualizează în Registru noul domiciliu și se mută persoana respectivă din lista electorală corespunzătoare vechiului domiciuliu în cea de la noua adresă. Dacă este un domiciuliu din străinătate, persoana apare într-o listă înregistrată la Municipiul București. În niciun caz schimbara de domiciliu nu înseamnă scoaterea completă din listele electorale, pentru că persoana rămâne în Registrul Național, cu toate drepturile intacte.

Mai multe detalii în articolul Cum pot fi verificate listele electorale.

5. Se poate imagina un sistem care să nu depindă de Registrul de Evidența Persoanelor?

În secundar, se poate imagina un sistem de înregristrare benevolă a alegătorilor, așa cum sugera reprezentantul PNL, Varujan Vosganian? La ambele întrebări răspunsul este da, dar acest lucru trebuie făcut ÎNAINTE de alegeri.

Mai mult, un astfel de sistem este trecut explicit în legea nr. 35/2008 și se numește Registrul electoral. Am scris mai multe despre el în articolul Registrul electoral și votul la distanță. Legea precizează că Registrul electoral va intra în funcțiune la alegerile parlamentare din 2012 (art. 73, citat mai sus). Din nefericire, niciun guvern nu a alocat fondurile necesare pentru a se pune în practică această prevedere, deci nu vom avea Registru electoral prea curând.

În versiunea inițială a legii 35/2008, se prevedea că dacă un cetățean nu participă la două scrutinuri succesive, el este scos din Registrul electoral și poate reintra doar la cerere. Aceste prevederi au fost eliminate de Parlament, fără explicații. Nu le-a convenit că ar fi dus la scăderea numărului de parlamentari. Vosganian, împreună cu toți parlamentarii PNL, au votat împotriva acestui mecanism. Acum l-au redescoperit.

Încă o dată, să precizăm că astfel de schimbări se fac ÎNAINTE de alegeri. Ele nu pot fi făcute retroactiv.

6. De ce apar diferențe față de datele INS?

Simplu: pentru că Institutul Național de Statistică numără altceva și anume populația stabilă. Chiar INS a precizat acest lucru, într-un comunicat de presă. Populația stabilă înseamnă persoanele care s-au aflat în România în ultimele 12 luni. Mai mult, INS recunoaște că nu a recenza aproximativ un milion de persoane. Între acestea se numără și politicieni precum Ponta sau Șova sau Năstase, care au boicotat recensământul și au îndemnat cetățenii să nu primească recenzorii.

E normal să apară mai multe persoane în Registrul Național de Evidența Populației, pentru că, așa cum am arătat, regulile de scoatere a unei persoane din Registru sunt foarte stricte, din motive bine întemeiate.

Similar se întâmplă și în cazul altor baze de date, cum este cea de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Și acolo se numără altceva, în cazul de față asigurați. Nu intră în această categorie, spre exemplu, românii din străinătate sau cei foarte săraci din țară care nu au niciun fel de contract de muncă.

7. Pot fi scoși de pe listele electorale cei ce nu mai au cărți de identitate valide?

Nu, în niciun caz. Faptul că le-a expriat actul de identitate nu le anulează calitatea de cetățeni, pe care au dobândit-o prin naștere, nu printr-o formalitate administrativă. Fiind cetățeni, apar în Registrul național de evidență a persoanelor cu drept de vot și prin urmare apar pe listele electorale permanente.

Singurul calcul serios se face pe baza documentelor de naștere, respectiv deces și renunțare la cetățenie, pentru că cetățenia se obține prin naștere și se pierde la moarte sau la renunțare voluntară. Existența sau inexistența unei cărți de identitate este o formalitate administrativă inferioară prevederilor constituționale cu privire la drepturile fundamentale.

8. Cum e posibil ca numărul de cetățeni să crească, comparativ cu 1990, deși populația totală a scăzut?

A crescut ponderea cetățenilor (adică a celor peste 18 ani) în totalul populației. E foarte simplu, dacă ne gândim la perspectiva de ansamblu.

După 1990 și până prin 2008 au împlinit 18 ani și au intrat în categoria cetățeni cu drept de vot generațiile (cohortele, termen tehnic) numeroase născute după 1973, în perioada când avortul era interzis. Abia din 2009 au început să devină adulți (peste 18 ani) cei din generațiile cu mai puțini copii. Pentru amatorii de statistici, ponderea celor peste 18 ani în total populație era 71% în 1990 și a ajuns la 82% în 2012. Astfel se explică de ce sunt mai mulți cetățeni cu drept de vot astăzi decât în 1990.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *