Categories
Stiri Tu cu cine ai vota

De ce nu îl mai votez pe Nicușor Dan

Nicușor Dan a fost cel care m-a convins că am de ce merge la vot pe 10 iunie. Printre figuri precum Oprescu, Prigoană sau Becali, Nicușor Dan părea un pic altfel. Desigur, votul pe care i l-aș fi dat ar fi fost un simplu vot simbolic și nu unul de sprijin real pentru Nicușor Dan. Nu voi intra în amănunte privind “subțirimea” programului propus de Nicușor Dan (vezi aici o analiză mai serioasă) și nici nu voi discuta despre raționamentul în urma căruia ajunsesem la decizia de a-l vota, pentru că ultima informație pe care am obținut-o m-a convins că Nicușor Dan nu este un candidat pe care să îl pot vota cu inima împăcată.

În 2000 Nicușor Dan a trimis o scrisoare către săptămânalul Dilema, scrisoare care a fost publicată pe pagina a doua, pagină dedicată de Dilema dialogului cu cititorii. Scrisoarea era, din câte am înțeles, răspunsul lui Nicușor Dan la un articol dintr-un număr dedicat naționalismului.

Să ne oprim pentru o secundă. Câți dintre voi ați citit un articol într-o revistă și ați decis că aveți ceva de spus pe acea temă, drept pentru care v-ați așezat la birou și ați scris un text de câteva pagini pe care, apoi, l-ați trimis revistei? Cel mai probabil nimeni nu a făcut acest lucru. Încercați să vă imaginați ce v-ar fi putut face să acționați în acest fel. Eu, unul, nu aș fi trimis o scrisoare către o revistă decât dacă articolul citit s-ar fi referit la o temă foarte importantă pentru mine și dacă nu aș fi fost de acord cu modul în care aceasta a fost tratată de autorul articolului. Pe baza acestui raționament, consider că nu este greșit să consider că ceea ce a scris Nicușor Dan în acel text reprezintă nu doar adevăratele sale valori, ci unele dintre valorile centrale pentru cine este Nicușor Dan ca om.

Revenind la text, nu voi ataca poziția ideologică a lui Nicușor Dan. Nu sunt de acord cu ea, dar fiecare om are dreptul la propriile sale opinii. Asta, atâta vreme cât acestea nu îngrădesc libertatea celorlalți. Și ajungem, astfel, la paragraful care m-a convins că nu merită să bat drumul până la secția de votare pentru a-l vota pe Nicușor Dan: “Sînt împotriva acceptării comportamentului homosexual în spațiul public, în România. Consider că aceasta ultragiază valorile tradiționale și, astfel, identitatea mea colectivă, legitimă.”

Nu știu ce gândesc alții, însă eu nu pot vota pentru o persoană care este definită de astfel de valori. Unii se vor întreba ce legătură are homofobia lui Nicușor Dan cu candidatura lui la primărie. Legătura există și este foarte clară: sistemul valoric al unui individ este, de regulă, un sistem în care diferite valori și credințe sunt îmbinate într-un întreg coerent. Ceea ce mie îmi spune că homofobia lui Nicușor Dan nu este singura valoare cu care eu nu pot fi de acord. Dacă o persoană consideră că drepturile unor oameni pot fi îngrădite doar pe baza preferinței sexuale și doar pentru că nu corespund cu valorile majorității, cred că este valid să mă întreb dacă nu cumva există și alte criterii pe baza cărora drepturile unor grupuri pot fi limitate sau anulate. Această convergență de valori poate fi, de altfel, identificată în scrisoarea lui Nicușor Dan (vezi, de exemplu, referința la Răzvan Codrescu).

Într-un interviu pentru Realitatea, Nicușor Dan a încercat să reducă importanța declarației sale din 2000: “Reporter: Într-un articol mai vechi din “Dilema”, te-ai declarat împotriva acceptării comportamentului homosexual în spaţiul public. Ţi-ai schimbat părerea între timp sau ai rămas la convingerile de atunci? Nicușor Dan: În primul rând, e un articol scris în anul 2.000, deci acum 12 ani. În al doilea rând, articolul nu era împotriva homosexualităţii, ci era o opinie între majoritate şi minoritate în spaţiul public, identică cu chestiunea icoanelor în şcoli. Mi-am schimbat însă între timp această opinie şi sunt deschis faţă de toate minorităţile.”

Răspunsul nu mă convinge; este doar o încercare de a drege o boacănă. A schimba o valoare care are o poziție centrală în sistemul valoric este extrem de dificil, pentru că presupune schimbarea tuturor valorilor care sunt congruente cu valoarea inițială și care, prin schimbarea acesteia, intră în conflict cu noua valoare. Așa cum nu am văzut până acum nici un antisemit care să se fi transformat brusc într-un filosemit, tot așa, nu cred că este posibil ca un homofob să se transforme, brusc, într-un apărător al drepturilor LGBT.

_______
Notă: credeam că matematicienii sunt obișnuiți să fie cât mai exacți posibil cu termenii pe care îi folosesc. Se pare că nu. Altfel, nu văd cum o scrisoare trimisă unei reviste poate fi numită articol.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *