Categories
Stiri

“Statul captiv la Roşia Montană”

Concluzia din titlu aparţine Grupului pentru salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice şi derivă dintr-o analiza asupra activităţilor legate de minerit de la Roşia Montană începute în septembrie 1995. Subscriu fără rezerve la această concluzie. Preambulul studiului ne spune:

Este uimitor  cum  afacerea  începută oficial  la 4 septembrie 1995, care avea în vedere iniţial  recuperarea aurului din şlamul rezultat din procesarea minereului şi depozitat în iazul de decatare de lângă Gura Roşiei,  a devenit  prin “rostogolire” proiectul minier gigantic,  promovat agresiv în media de astăzi:

(Adevărul, 5 sept. 1995, pag. 8, anunţul RAC  Deva a intenţiei de constituire a unei societăţi mixte … având următorul obiect de activitate: „prelucrarea sterilelor cu conţinut de metale preţioase din iazuri dedecantare vechi în amestec cu minereu auro-argentifer din producţia curentă, în două instalaţii a câte 1 milion tone pe an la Roşia Montană şi Gurabarza-Brad”.)

Membrii Grupului pentru salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice analizează  încă din 2002  proiectul  Roşia Montană şi şi-au exprimat  argumentat, în numeroase studii, opoziţia faţă de acest proiect: în opinia noastră, proiectul  nu este în interesul naţional (a se vedea de exemplu studiile din 2003 [ASE 1] şi din 2010 [ASE 2]).

În acest studiu, vom demonstra că statul român este ţinut captiv în afacerea  Roşia Montană. Vom arăta, printre altele: care este mecanismul de lucru al RMGC; de ce afacerea trenează de atâta timp  şi că  timpul trece în avantajul  celor trei  actori (cele  două companii  „gemene” Gabriel şi Minvest), dar în dezavantajul  Roşiei Montane şi a statului român; de ce într-un stat fără bani, „concesionarea” resurselor minerale unei societăţi  mixte (compania statului + o companie privată  străină)  nu este recomandabilă şi  de ce şi când ar trebui să fie înlocuită cu “acordul pentru împărţirea producţiei”, încheiat  între stat  (ANRM,  guvern)  şi   compania privată  străină. Studiul  are patru secţiuni.

Întregul studiu este foarte interesant şi îl puteţi descărca de aici:

Statul captiv la Rosia Montana