Consiliul Superior al Magistraturii urmează să adopte marți un „Ghid privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media” care conține numeroase prevederi ce îngreunează accesul jurnaliștilor la informații și afectează transparența actului de justiție.

Principala preocupare a autorilor acestui document stufos pare mai degrabă aceea de a ține deoparte jurnaliștii decât de a facilita accesul la informație.

Practic, toată informația este concentrată în mâinile purtătorului de cuvânt.

„Nu este permis personalului auxiliar de specialitate și personalului conex al instanțelor judecătorești și al parchetelor să furnizeze informații privind cauzele deduse judecății sau instrumentate de parchet, aceste persoane având obligația să îndrume solicitații către structurile de comunicare”,

se arată în prima parte a documentului.

Ghidul nu prevede ce sancțiuni îi așteaptă pe aceia care nu respectă obligația de mai sus, dar dezvăluie lucruri interesante despre disponibilitatea purtătorului de cuvânt de a oferi informațiile solicitate. Mai precis, „persoanele din cadrul structurilor de comunicare” trebuie să fie disponibile în orice situație „în timpul orelor de program”.

Apoi se precizează cu larghețe:

„În situații excepționale, purtătorilor de cuvât li se pot solicita informații și în afara orelor de program”.

Jurnaliștii au, deci, dreptul să telefoneze și după orele 17.00, tot așa cum Ghidul lasă purtătorului de cuvânt libertatea să nu poată fi găsit la telefon.

Ghidul care va fi votat marți în plenul CSM vorbește despre instituția acreditării reprezentanților mass-media, ceea ce sună bine. Atunci când arată însă ce presupune acreditare, jurnaliștii constată că au obținut nimic:

„Acreditarea presupune comunicarea către instituţiile mass-media/reprezentanţilor acestora, în timp real, a comunicatelor de presă publicate pe paginile de internet proprii, invitarea jurnaliştilor acreditaţi la conferinţe, declaraţii de presă şi alte activităţi cu caracter de eveniment public”.

Purtătorul de cuvânt este un răsfățat al acestui Ghid. „Citarea purtătorului de cuvânt în cadrul materialelor de presă se face cu acordul acestuia”, se arată la capitolul 1.3, articolul 3.

Capitolul II, REGULI APLICABILE ÎN PROCESUL PENAL, FAZA DE URMĂRIRE PENALĂ ŞI JUDECATĂ conține un fragment care te poate lăsa năuc:

„Nu sunt necesare măsuri din partea autorităţilor judiciare pentru a asigura un raport de proporţionalitate între limitarea accesului la informaţiile publice şi protecţia valorilor sociale ocrotite”.

Mai departe sunt prezentate pe larg, cu destule exprimări ambigue, o serie de restricții sub pretextul cărora pur și simplu poate fi oprit accesul juransliștilor, deci și al publicului, la informații de interes.

Un exemplu se referă la natura publică a ședințelor de judecată (3.1.1). După un expozeu care definește natura publică a ședinețlor de judecată ca principiu juridic fundamental, prevăzut de articolul 127 din Cosntituția României, textul ajunge la articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (referitor la respectarea vieții private și de familie), pentru a formula o concluzie la care nu știi dacă să râzi sau să plângi:

„Principiile menţionate anterior au o pondere egală. Este atributul instanţei care soluţionează cauza să pună în balanţă importanţa liberului acces a publicului în sala de judecată şi a protecţiei celorlaltor drepturi menţionate în Convenţie. Cu toate acestea, natura publică a şedinţelor de judecată tinde să încalce, inevitabil, într-o anumită măsură, obligaţia de a respecta viaţa privată şi de familie.”

Prin urmare

 „Deşi principiul de bază este ca şedinţele să fie accesibile tuturor, inclusiv presei, instanţa va aprecia, acolo unde este cazul, dacă accesul publicului în sala de judecată trebuie restricţionat sau interzis”.

Savuroase sunt și notele de subsol ale documentului, pe care vă las să le descoperiți singuri (găsiți proiectul de Ghid care va fi votat marți aici).

Un pas înapoi

Adoptarea acestui proiect ar fi un pas înapoi în ceea ce privește libertatea presei. Este vădită preocuparea autorilor în a limita accesul la informație. Un Ghid al relației Justiție-Mass-media era necesar, dar acest document ar fi trebuit să fie simplu, să denote bună-credință, să clarifice situațiile în care se poate comunica și ce se poate comunica. Acest nou document nu face decât să complice și mai mult lucrurile și e, după cum am spus, un mare pas înapoi.

ActiveWatch-AMP, Centrul Român de Jurnalism de Investigație si Centrul pentru Jurnalism Independent condamnă lipsa de transparență și de consultare a conducerii CSM cu privire la noul ghid pentru relația justiție – mass media. Organizațiile semnatare cheamă jurnaliștii să protesteze marți împotriva adoptării acestui ghid fără consultarea profesioniștilor mass media.

De asemenea, site-ul membricsm.ro invită reprezentanții mass-media la dezbaterile de mâine.

UPDATE. Cele câteva reacții la adresa proiectului au dus la un scandal în ședința de azi a CSM, amânarea adoptării documentului și supunerea lui dezbaterii publice. Amănunte, aici.