În timp ce se confruntă cu a cincea acuzație de plagiat, ministrul Mang pare să nu înțeleagă ce i se întâmplă – și nu doar el, ci și premierul Ponta. Politicienii nu înțeleg nici ce au greșit, nici care e miza. Plagiat? Mizilic, față de câte se întâmplă. Am învățat doar să ne descurcăm, standardul dublu și incertitudinea morală le avem în sânge. Ce mare lucru, să copiezi niște articole ca să îți faci dosarul? Sorin Oprescu le-a inventat de-a dreptul și ia uite ce bine îi merge. Apoi, hârșâiții politicieni nu înțeleg ce e în joc. La educație nu sunt bani mulți, iar cei ce sunt au dedicație clară; bine, sunt bani la universitățile private, dar aceia sunt ai respectivelor universități. Nimeni nu zice nimic de Hellvig, Nica, Silaghi, Chițoiu, Rus, și ăștia au bani pe mână. Care e treaba cu educația?
Ceea ce uită politicienii este că educația este domeniul în care lucrează cu precădere oameni ce se ocupă cu idei, cu cunoaștere. Sunt oameni pentru care contează proprietatea intelectuală, originalitatea sau capacitatea cognitivă. Sigur că găsim și aici suficient de mulți oportuniști, însă rămâne destul loc și pentru o altă așezare a valorilor. Mai mult, acești oameni sunt cei care umplu spațiul editorial al presei, pentru că majoritatea editorialiștilor și analiștilor de tot felul, ca să nu mai vorbim de apariția blogurilor, au cel puțin un picior în domeniul educației. Au deci interesul și acces facil la mijloace de informare.
Subiectul în sine este palpabil, afectează direct viața oamenilor. Orice om a trecut prin școală, nu? Copiii noștri merg la școală, ani de-a rândul. Mitologia socială este plină de cuvinte înțelepte despre școală și educație. Chiar și jurnaliștii înțeleg lucrurile astea, sunt conștienți de potențialul de audiență al subiectului, așa încât îl preiau și îl discută; au învățat că trebuie să întrebe/invite experți, analiști etc., așa că o fac. Ghici pe cine invită?
Și uite așa presiunea pe ministrul educației crește. Oameni orgolioși, cu interes în educație și cu acces la media îi cer socoteală. Mang nu înțelege și dă din lac în puț: articolele sunt copiate, dar nu de el; adică nici măcar nu știe ce a semnat. Ponta trage de timp, aruncă pisica în ograda Academiei, și chiar și academicienii au fost (neplăcut) surprinși de idee, supărați că i-au trezit din somn și li se cere să își asume responsabilitatea pe un subiect controversat. Circul continuă și așteptăm toți cu nerăbdare o rezolvare, oricare.
ce se intampla dupa ce se termina nebunia cu acuzatiile (confirmate) de plagiat ? pai se numeste alt ministru si apoi se pleaca acasa. e simplu.
Corect, cu o precizare în ce priveşte, cred (adică sper!) poziţia Academiei. Ezitarea manifestată de această instituţie nu vine, zic eu, dinspre caracterul (politiceşte) controversat al subiectului, ci tocmai din claritatea lui totală, câtă vreme îl privim cu ochi… cum să-i spun? cult(ivat) şi apolitic. E sub demnitatea unei Academii să confirme că 2+2 fac, în baza 10, 4. E cum nu se poate mai ridicol să te adresezi Academiei într-o chestiune pe care orice om care ştie să citească şi care cunoaşte definiţia de dicţionar a “plagiatului” sau pe cea morală a “furtului intelectual” o poate rezolva fără absolut nici o dificultate. Dând curs invitaţiei Primului ministru, Academia Română şi-ar submina, întrucâtva, poziţia de for ştiinţific de maximă importanţă, tocmai pronunţându-se într-o chestiune care, nu doar pentru oamenii de ştiinţă, ci pentru oamenii pur şi simplu normali, nu conţine absolut nici o ambiguitate.
@Cornel Vilcu: interesanta parere. Sper sa fie asa, o dificultate de abordare diplomata a raspunsului.
Bună ziua ! Tare curioasă sunt cât va dura circul.
In ritmul asta eu zic ca domnul Conf. Ponta va reorganiza guvernul si il va pune la Externe si Educatie pe acelasi… Prof. Marga.
Sper din toata inima sa nu fie asa.
Marga sigur poate să le ducă pe amândouă. E competent. Ca Putin.
Wow, uitasem de faza cu Oprescu, ma bucura insa reactia foarte dura impotriva plagiatului si a CV-urilor falsificate. Sper ca astfel sa ramana ceva din reforma care a inceput in domeniul educatiei. Daca nu intelegem ca ne furam singuri caciula copiind la scoala, examene si apoi lucrari stiintifice atunci nu vom putea progresa prea curand ca societate.
Care reactie dura? Mie mi se pare foarte palida. De exemplu sindicatele n-au zis nimic, nici macar un comunicat sec. Iar Mang a zis de cateva ori ca sindicatele il sustin. Cateva ONG-uri au cerut demisia ministrului parca. In rest, blogerii s-au enervat si amuzat si cam atat!
Pingback: Suntem o țară de „academicieni”, avem un ministru al educației pe măsură | La colţu' străzii
Pingback: Profilul ministrului educației | La colţu' străzii
Pingback: Educația, bat-o vina. Ministrul Pricopie despre plagiat, schimbarea legii, sub-finanțare | La colţu' străzii